România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional în Matematică și Citire, PISA 2025 arată

Cine știe că jumătate dintre elevii români nu ajung la nivelul de bază în Științe?

România a înregistrat un semnal alarmant în ceea ce privește calitatea educației, după ce rezultatele PISA 2025 au arătat că peste jumătate dintre elevii de 15 ani nu reușesc să atingă nivelul de bază în disciplinele fundamentale. Conform datelor publicate de OCDE marți, 52% dintre tinerii evaluați sunt sub nivelul 2 la Matematică, ceea ce reprezintă prima oară în istoria participării României la această evaluare când ponderea depășește pragul critic de 50%.

Acest nivel, definit de OCDE ca minim necesar pentru a aplica cunoștințele în contexte reale, indică că cei care îl depășește au dificultăți să folosească operațiile aritmetice de bază sau să modeleze situații simple prin intermediul matematicii.

La Citire, situația este similăr de grijiță: 48% dintre elevi nu reușesc să extrage informații esențiale din texte de lungime moderată, să identifice scopul sau forma unui scris sau să facă inferențe logice pe baza criteriilor date. Acest procent reprezintă o creștere semnificativă față de aproximativ 42% înregistrat la PISA 2022, indicând o degradare rapidă a abilităților de comprensie și interpretare a textului.

Deși acești elevi știu să citească și să scrie, nu le este ușor să le aplice aceste abilități în situații care necesită analiză, sintetizare sau judecată critică.

În domeniul Științelor, tendința este la fel de desfavorabilă: 46% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență, în comparație cu 44% la evaluarea anterioară. Acest lucru sugerează că, deși pot recunoaște faits de bază, au dificultăți să le conecteze în explicații cauzale, să proiecteze experimente simple sau să interpreteze date din grafice sau tabele.

Deși nu inseamnă că nu cunosc concepte fundamentale, lipsa abilității de a le utiliza în contexte practice le plasează în categoria analfabetismului funcțional.

Compararea cu PISA 2022 arată o deteriorare clară și constantă: la Matematică, procentul a crescut de la aproximativ 49% la 52% – o creștere de circa 3 puncte procentuale în doar trei ani. La Citire, de la 41,7% la 48%, iar la Științe, de la 44% la 46%.

La ediția de 2022, România a obținut 428 de puncte în fiecare dintre cele trei domenii

La ediția de 2022, România a obținut 428 de puncte în fiecare dintre cele trei domenii, un rezultat care reflecta deja o poziție sub media OCDE, iar acum situatia s-a agravat ulterior.

Testarea PISA 2025 s-a desfășurat în România între 12 mai și 9 iunie 2025, implicând un eșantion reprezentativ de 10.362 elevi de 15 ani, selecționați din 321 de instituții de învățământ – gimnazii, licee și școli profesionale – din mediul urban și rural. Procedura de selecție a respectat standardele internaționale stabilite de OCDE, asigurând comparabilitatea rezultatelor.

La nivel global, peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economi au participat la această rundă de evaluare, făcând din PISA cel mai complex și influent instrument de măsurare a performanței sistemelor educaționale la nivel mondial.

Este important de remarcat că a nu atinge nivelul 2 nu este echivalentă cu analfabetismul total. Acești elevi cunosc literele, cifrele și operațiile de bază, dar nu sunt capabili să le transfere în probleme reale: să interpreteze un contract simplu, să calculeze un discount în magazin, să înțeleagă o grafică de temperatură sau să argumenteze un punct de vedere folosind informații dintr-un articol.

Aceasta este esența analfabetismului funcțional – o incapacitate de a funcționa eficient în societatea contemporană, chiar și când cunoștințele de bază sunt prezente.

Aceste rezultate nu sunt doar statistici: ele reflectă o generație care se pregătește să intre pe piața muncii într-un lume în care cerințele sunt tot mai complexe, dar care nu are instrumentele necesare pentru a navigui cu succes. Creștera constă a procentului de elevi sub nivelul de bază în toate cele trei domenii evaluat de PISA sugerează nevoia urgentă de reforme structurale în educație – de la metodele de predare și evaluare la resursele alocate profesorilor și la implicarea familiilor și comunității în procesul de învățare.

Fără intervenții decise, riscul este că această tendință se va consolida, cu consecințe pe termen lung pentru competitivitatea economică și coesziunea socială a României.