Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2025

Bogdan Marin 23.10.2026

Ce arată analiza datelor pentru 2025?

Deficitul bugetar din România atinge cote record la nivel european

Conform informațiilor difuzate de agenția europeană de statistici, Eurostat, pe data de 21 octombrie 2026, România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană ca nivel al deficitului bugetar pentru anul 2025. Valoarea acestuia a ajuns la 7,8% din produsul intern brut, o cifră care o plasează în fața tuturor celorlalte state membre. Această situație a fost evidențiată în cadrul celei de-a doua notificări oficiale dedicate monitorizării deficitului și a datoriei publice.

Deși se observă o ameliorare comparativ cu anul precedent, când deficitul atingea 9,2% din PIB, poziția României rămâne în topul listei europene, depășind indicatorii înregistrați de Polonia, Belgia și Franța.

Simultan, ponderea datoriei publice în economia națională a crescut până la 58,9% din PIB.

Publicarea acestui raport a declanșat o serie de dezbateri în mediul politic românesc, partidele PSD și AUR contestând interpretarea făcută de Executiv, care consideră că o scădere a cifrei nominale este prezentată ca o reducere substanțială a dezechilibrelor financiare.

Analiza detaliată a datelor relevă faptul că, în anul 2025, majoritatea statelor membre au raportat un deficit bugetar, cu excepția a cinci țări: Cipru, Danemarca, Grecia, Irlanda și Portugalia. România, cu o rată de 7,8%, urmează a fi urmată de Polonia, unde deficitul se situează la 7,2%, apoi Belgia, la 5,2%, și Franța, la 5,1% din PIB.

Un număr de 11 state au înregistrat deficite care depășesc sau egalizează pragul de referință de 3% din PIB, stabilit în cadrul procedurii privind deficitele excesive.

În termeni absoluti, deficitul României pentru 2025 s-a concretizat în 149,731 miliarde de lei, raportat la un produs intern brut evaluat la 1.929,930 miliarde de lei.

Comparativ cu exercițiul bugetar din 2024, când pierderea netă a fost de 161,734 miliarde de lei (echivalentul a 9,2% din PIB), s-a înregistrat o îmbunătățire de 1,4 puncte procentuale.

Totuși, statisticile indică faptul că România este singura economie din blocul comunitar care menține un deficit apropiat de 8% din PIB.

Evoluția datoriei publice constituie un alt aspect critic al situației financiare. Indicatorul a urcat la 58,9% din PIB la finele anului 2025, față de 54,6% înregistrat la finalul anului 2024. Din punct de vedere al valorii absolute, pasivul public a crescut semnificativ, de la 964,808 miliarde de lei la 1.137,587 miliarde de lei. Deși acest nivel se menține sub limita critică de 60% din PIB, apropierea de acest prag accentuează tensiunea asupra politicilor bugetare viitoare.

La scară europeană, tendința este una similară: datoria publică a zonei euro a avansat de la 86,6% la 87,7% din PIB între finalul anului 2024 și cel al lui 2025, iar în ansamblul Uniunii Europene, rata a trecut de la 80,3% la 81,5%.

Cele mai mari ponderi ale datoriei în PIB aparțin în continuare Greciei (145,4%), Italiei (136,7%), Franței (115,7%), Belgiei (108,1%) și Spaniei (100,5%).

Structura bugetară a României este influențată de dinamica veniturilor și cheltuielilor. Conform surselor Eurostat, cheltuielile publice au absorbit 43,4% din PIB în 2025, o creștere modestă față de 43,2% din anul anterior.

Reacții politice imediate și aspre!

În paralel, încasările publice au crescut la 35,6% din PIB, de la 34,0% în 2024.

Această expansiune a veniturilor a fost factorul principal care a contribuit la îmbunătățirea soldului bugetar, însă decalajul dintre ce intră și ce iese din trezorie rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Ca medie, în zona euro, cheltuielile publice au reprezentat 49,8% din PIB, iar veniturile 46,8%. La nivelul întregii Uniuni Europene, aceste procente au fost de 49,4% pentru cheltuieli și 46,3% pentru venituri.

Reacțiile din politica internă au fost imediate și aspre.

Partidul Social Democrat (PSD) a subliniat că datele confirmă statutul României de țară cu cel mai mare deficit din UE, un nivel pe care îl consideră mult mai ridicat decât cel moștenit de la guvernarea lui Marcel Ciolacu.

Critica s-a concentrat pe modul în care actualul Guvern interpretează scăderea de la 9,2% la 7,8%, argumentând că o astfel de îmbunătățire nu poate fi confundată cu o consolidare bugetară reală.

PSD susține că diferența dintre cele două perioade nu ascunde amploarea dezechilibrului, România rămânând lider în clasamentul european al deficitelor. De asemenea, s-au evocat riscurile asociate finanțării publice și necesitatea adoptării unor măsuri sustenabile.

Alianța Uniunea pentru Alinearea României (AUR) a intervenit prin intermediul lui Petrișor Peiu, care a acuzat Executivul că utilizează o retorică similară cu cea a guvernării anterioare, prezentând reducerea deficitului ca un succes. Peiu a afirmat că scăderea declarată s-a realizat parțial prin amânarea unor plăți estimate la 3,5 miliarde de euro, în loc de o restructurare structurală a cheltuielilor.

Reprezentantul AUR a considerat că datele Eurostat demontă „mitul competenței” atribuit Guvernului Bolojan în managementul finanțelor publice.

Punctul central al criticii a fost faptul că, deși indicatorul global al deficitului a scăzut, povara fiscală și presiunea asupra bugetului au rămas la cote ridicate.

Raportul tehnic elaborat de Eurostat cuprinde, pentru România, o serie de indicatori economici fundamentali: produsul intern brut, soldul bugetar (deficit sau excedent), cheltuielile și veniturile publice, precum și stocul datoriei publice, pentru intervalul 2022-2025. Pentru anul 2025, estimările includ un PIB de 1.929,930 miliarde de lei, un deficit de 149,731 miliarde de lei, cheltuieli publice de 43,4% din PIB, venituri de 35,6% din PIB și o datorie publică de 1.137,587 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB.

Aceste date au fost transmise de statele membre în cadrul celei de-a doua notificări din 2026, proces care servește aplicării procedurii privind deficitele excesive.

Agenția de statistici a precizat că nu a efectuat nicio modificare asupra cifrelor raportate de țări la această etapă, iar o rezervă privind calitatea datelor a fost emisă doar pentru Bulgaria, nu pentru România.

Documentul complet, care include tabelele naționale cu indicatorii României pentru perioada menționată, este disponibil public.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media