România, campioană negativă a prețurilor la energie în Europa

Ne sufocăm în prețuri la energie?

România a ajuns în fruntea clasamentului european al prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici, o situație alarmantă evidențiată de cele mai recente date Eurostat.

În a doua jumătate a anului 2025, chiar la începutul mandatului lui Emil Boc, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a tarifelor din zona euro, de 58,6% – o majorare semnificativă comparativ cu perioada anterioară.

Concret, prețul mediu al energiei electrice de uz casnic în România a ajuns la 49,52 euro pentru 100 kWh, depășind toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Următoarele în clasament sunt Cehia (38,65 euro/100 kWh) și Polonia (37,15 euro/100 kWh). La polul opus, cu cele mai accesibile tarife, se află Malta (14,09 euro/100 kWh), Ungaria (15,10 euro/100 kWh) și Finlanda (18,77 euro/100 kWh).

Această creștere dramatică a coincis cu decizia Guvernului Boc de a anula plafonarea prețurilor la energie începând cu 1 iulie.

Deși justificată de necesitatea alinierii la piața liberă, această măsură a lovit puternic în buzunarele românilor, într-un context deja dificil marcat de inflație și scăderea puterii de cumpărare.

Dependență energetică și investiții insuficiente

Deși justificată de necesitatea alinierii la piața liberă, această măsură a lovit puternic în buzunarele românilor

România este puternic dependentă de importurile de gaze naturale, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale. Lipsa unor investiții consistente în producția de energie regenerabilă și în modernizarea infrastructurii energetice a contribuit, de asemenea, la agravarea situației. Această combinație de factori a creat un teren propice pentru creșterea prețurilor și a pus o presiune suplimentară asupra gospodăriilor.

Cauzele creșterii abrupte a tarifelor

Creșterea de 58,6% a tarifelor la energie depășește cu mult media europeană și ridică semne de întrebare cu privire la eficiența politicilor energetice românești. Analiza Eurostat indică faptul că costurile de producție, taxele, accizele și marjele de profit ale furnizorilor au contribuit la această majorare. Lipsa concurenței pe piața de energie și concentrarea furnizorilor au jucat, de asemenea, un rol important.

Autoritățile de reglementare trebuie să investigheze aceste aspecte și să ia măsuri pentru a asigura o piață de energie transparentă și competitivă. Este esențială o strategie pe termen lung pentru diversificarea surselor de energie, promovarea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei. Guvernul a promis măsuri de sprijin pentru grupurile vulnerabile, dar detaliile concrete rămân încă neclare.

Măsuri de sprijin și perspective

Se discută despre posibilitatea acordării de vouchere energetice sau a unor reduceri de taxe pentru anumite categorii de consumatori. Implementarea rapidă și eficientă a acestor măsuri este crucială pentru a proteja cetățenii de impactul negativ al prețurilor ridicate la energie. În absența unor soluții concrete, România riscă să rămână campioana negativă a prețurilor la energie în Europa, cu consecințe grave pentru economia și bunăstarea cetățenilor.