Internațional

România concurează cu Polonia și țările baltice pentru trupe americane

Adrian Voinea 07.11.2026

Ce poate oferi România SUA pe lângă poziția geografică?

Concurența pentru prezența americană: România, Polonia și țările baltice se luptă pentru resursele din NATO

În contextul schimbărilor politice din Statele Unite, Generalul (r) Dorin Toma, care a preluat comanda Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO între 2022 și 2025, analizează implicațiile securitare pentru România. El subliniază că țara noastră intră într-o rivalitate intensă cu alte state din flancul estic al Alianței, precum Polonia și națiunile baltice, pentru a atrage investiții și prezență militară americană.

Toma avertizează că securitatea României în zona Mării Negre nu poate fi delegată integral partenerilor, ci depinde în mare măsură de capacitatea propriei armate. El critică stagnarea programelor de inovare din apărare și cere o adaptare tehnologică urgentă pentru a fi pregătită pentru un „război al viitorului”.

Legat de impactul rezultatului alegerilor americane asupra politicii de securitate, Toma afirmă că este o întrebare centrală în momentul curent.

El sugerează că, după euforia provocată de înfrângerea echipei MAGA și a lui Trump, este util să păstrăm realismul. Direcția strategică a administrației SUA privind NATO, apărarea Europei și sprijinul pentru Ucraina nu se va schimba radical. În sistemul constituțional american, șeful executive deține puteri largi în politica externă și este comandant suprem al forțelor armate.

Pot apărea ajustări minore, în funcție de felul în care Congresul reușește să limiteze sau să modifice anumite decizii executive.

Toma avertizează și că există o percepție greșită în România, conform cărei alegerea democraților ar fi fost făcută pentru a ajuta Ucraina. Realitatea este alta: candidații demociști nu au câștigat promițând o soluție pentru conflictul ucrainean sau o angajare de apărare a Europei.

Votul s-a dat mai mult împotriva scăderii standardului de viață, inflației și corupției guvernului. Din motive similare, candidatul democrat a pierdut alegerile de acum doi ani, iar Trump le-a câștigat decisiv. Abia în al doilea plan, în timpul campaniei, cei care au câștigat au promis mai mult sprijin pentru Kiev și pentru Alianța.

Totuși, Toma nu este sigur că noii demociști vor avea instrumentele și voința de a acționa activ din Congres pentru a influența politica externă a guvernului Trump. O problemă care afectează profund România și întregul flanc estic este destinul prezenței militare americane, menite să descurajeze Rusia. Toma nu este optimist în acest domeniu și crede că primele noutăți vor sosi săptămâna viitoare. Este aproape sigur că evaluarea prezenței armatei americane în Europa va continua, iar reducerea efectivelor militare este cel mai probabil rezultat.

Rezultatele acestei evaluări ar putea fi cunoscute deja săptămâna viitoare.

Toma amintește că decizia SUA de a se concentra pe vecinătatea lor și pe zona Indo-Pacific nu a fost inițiată de Donald Trump, deși în România se spune greșit că e vina lui. De fapt, această schimbare de politică externă a fost adoptată de unul dintre cei mai apreciați președinți americani, Barack Obama. Acest proces de asumare a responsabilității de apărare convențională de către statele europene, numit simbolic NATO 3.0, nu a început recent.

Încercarea curentă de redistribuire a sarcinilor militare în NATO are rădăcinile în viziunea strategică a administrației Obama, care prevedea pivotarea Americii dinspre Atlantic spre zona Indo-Pacific.

Există totuși câteva detalii care ar putea fi favorabile europenilor, în sensul în care democrații ar încetini această tendință, fără însă să o oprească. Este posibil ca predictibilitatea procesului să crească, iar statele europene să aibă un cuvânt mai important de spus. Mai mult, noul Congres ar putea influența calendarul și condițiile reducerilor. Există impresia că această componentă politică are un rol mult mai mare decât este cazul în deciziile militare americane.

Când militarii vor prezenta planurile și hărțile, un membru al comisiei de apărare din Senat, fie republican sau democrat, va accepta, mai mult sau mai puțin, aceleași soluții militare care sunt în interesul, în primul rând, al SUA.

Răspunsul la întrebarea dacă numărul militarilor în România va fi suplimentat este complex. Toma atrage atenția asupra unui aspect esențial, adesea ignorat la București: cu cine concurăm pentru a atrage americanii.

Ne aflăm într-o competiție directă cu alte state est-europene, care încearcă la rândul lor, uneori cu disperare, să convingă SUA să-și crească prezența militară pe teritoriul lor sau cel puțin să nu o scadă.

Răspunsul privind suplimentarea militarilor este complex?!

Vestea proastă este că, deși România are anumite argumente, ele nu par a fi mai numeroase și nici pe departe mai solide decât cele ale altora.

Competiția este extrem de acerbă. De la zona arctică, unde interesele americane, atât de securitate, cât și economice, sunt evidente, până la spațiul central și est-european - Polonia și Țările Baltice -, unde lobby-ul promovat de aceste state și responsabilitățile americane din planurile NATO impun o prezență puternică, există numeroase priorități care concurează pentru resursele militare americane.

Estul Mediteranei, în special Grecia, de unde SUA își pot proiecta forța militară către Orientul Mijlociu, reprezintă o altă prioritate pentru prezența americană în Europa.

Răspunsul la întrebare depinde de capacitatea și creativitatea diplomației românești de a reuși să convingă SUA, republicani sau democrați, de importanța strategică, pentru ei nu pentru noi, a Zonei Extinse a Mării Negre.

Multe vor depinde însă de răspunsul la întrebarea ce poate oferi România SUA pe lângă poziția geografică, iar aici există mai multe ramificații. Anume, ce poate Bucureștiul să ofere militar, ce infrastructură, ce facilități logistice, acces operațional sau posibilități de proiectare a forței, arată Toma. Totuși, el estimează că Donald Trump va continua să exercite o mare presiune asupra Kievului, așa că nu există neapărat o perspectivă fericită.

Însă presiunea pusă pe ucraineni de administrația Trump pentru încheierea unui acord de încetare a focului și începerea unor negocieri de pace va continua.

Concluzia Toma este că problemele României de securitate în Marea Neagră nu le vor rezolva câteva sute de soldați suplimentari dislocați temporar în România. Astfel, întrebarea esențială rămâne, de fapt, ce capabilități militare poate genera România pentru propria apărare și pentru NATO.

Armata trebuie să-și construiască capabilitățile militare necesare pentru protejarea intereselor României în regiune, să se achite, în cele din urmă, de responsabilitățile constituționale pe care le are și de cele prevăzute în tratatul NATO.

Să se adapteze conceptual, doctrinar, să se reorganizeze, să se înzestreze cu acele sisteme de armament vitale astăzi pe câmpul de luptă, să se instruiască ca la nevoie să poată purta un război al viitorului, nu al trecutului.

În primul rând, să fie capabilă să descurajeze într-un mod credibil.

Și nu doar atât. România trebuie să-și facă temele și să învețe lecțiile dureroase oferite gratuit de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

România trebuie să investească în noile tehnologii, să-și construiască cu adevărat o industrie de apărare, să-și pregătească populația și economia pentru un război pe care nimeni nu îl dorește, învățând din lecțiile războiului din Ucraina și ale celui din Orientul Mijlociu, mai afirmă el.

Până acum, nu pare că suntem prea atenți sau că am învățat ceva cu adevărat. De fapt, România continuă să bată pasul pe loc, crede Toma.

Deocamdată, în cadrul SAFE, programele care își propuneau să aducă inovația în România, atât cel pentru sistemele loitering (kamikaze), cât și cel pentru drone, sunt blocate. Despre alte programe de cercetare-dezvoltare, de achiziții, în parteneriat între armată și companiile românești de tehnologie, nu am auzit.

Se pare că bugetul apărării nu reușește să atingă nici anul acesta ținta de 2,5% din PIB, comunicată la începutul anului, în condițiile în care aproximativ un sfert din acest buget este asigurat.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media