Actualitate

România, gigantul economic cu frâna trasă: de la potențial uriaș la performanță cu împiedicată

Bogdan Marin 07.11.2026

Unde ne situăm în cursa europeană?

Potențialul economic al României e uriaș, dar marea bătaie de cap rămâne aceeași: cum traduci cifrele de pe hârtie în rezultate pe care să le simtă toată lumea. Deși țara a recuperat din decalajul istoric față de Occident în ultimele două decenii, saltul depinde acum de o rețetă simplă, dar greu de aplicat – investiții pe bune, infrastructură modernă și o comunicare reală între stat și mediul de afaceri.

O analiză recentă semnată de economiștii Marieke Blom și Valentin Tataru prin ING Think arată că România are toate piesele de puzzle ca să devină una dintre cele mai dinamice economii din Europa.

Datele de la ING creionează o traiectorie spectaculoasă: PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a saltat de la sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%.

Mai mult, între 2000 și 2024, productivitatea a crescut de aproape trei ori, plasând România pe primul loc în Europa la acest capitol. Autorii o numesc pe bună dreptate „țara talentată” a Europei – un teritoriu plin de oameni pricepuți și resurse, dar care se împiedică singur când vine vorba de o performanță economică pe termen lung.

Cel mai bun exemplu este polul București-Ilfov. Cu un PIB pe locuitor la 188% din media UE, Capitala a urcat pe locul 8 în Europa, depășind regiuni precum Olanda de Nord, Budapesta sau Varșovia.

Doar că prăpastia dintre București și restul țării rămâne uriașă, strigând după politici reale de echilibrare regională.

Avem oameni, dar cum îi punem în valoare?

Capitalul uman rămâne asul din mânecă al României.

În 2024, 31% dintre studenții români erau înrolați la programe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), peste media europeană de 27%.

În plus, la EF English Proficiency Index 2025, România a ocupat locul 11 la nivel global, cu 605 puncte, bifând o competență lingvistică foarte ridicată.

Pe de altă parte, capitolul educație superioară ne dă cu virgulă: doar 23% dintre tinerii de 25-34 de ani au o diplomă de facultate – adică jumătate din media UE.

Nici capitolul diaspora nu e de ocolit. Cu circa 5 milioane de români plecați în 2025, maitoți prin Europa, analiștii ne sugerează să nu-i mai vedem doar ca pe o forță de muncă pierdută.

Sunt o adevărată mină de aur de capital, experiență și contacte internaționale.

Poate energia să fie noul motor de creștere?

În plus, pe plan intern avem bazine întregi de forță de muncă nefolosită: rata ocupării pentru cei între 20 și 64 de ani era de 69% în 2025 (față de 76% media UE), iar la femei abia ifosează pragul de 60%.

Pe partea de energie, România intră în 2025 din poziția de cel mai mare producător de gaze naturale din UE. Dependența de importuri a stat la un confortabil 30% în 2024 – la jumătate față de media UE, fiind depășiți doar de Estonia, Suedia și Letonia.

Avem petrol, gaze, hidrocentrale, energie nucleară și un vânt sau soare cu potențial uriaș.

Proiectul Neptun Deep, pus la cale pentru 2027 cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi, ne poate schimba definitiv cărțile pe piața europeană.

Totuși, specialiștii avertizează: simplul fapt că ai resurse nu înseamnă că ai și un avantaj automat.

Fără bani băgați în rețele de transport, distribuție, stocare și interconectări, rămânem doar cu gazul în pământ. O energie ieftină și sigură e, la urma urmei, biletul de intrare pentru orice investitor care vrea să construiască ceva serios în industrie.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media