România investesc 100 de milioane de euro în contoare inteligente
2025 aduce o accelerare bruscă a procesului de digitalizare!
Bucuria a alocat recent sume semnificative din Fondul pentru Modernizare pentru a acoperi costurile instalării a peste 800.000 de contoare digitale avansate, o inițiativă care va fi finanțată cu 100 de milioane de euro, conform deciziei luate de Cabinetul de miniștri. Această mișcare vine într-un moment în care România se află printre ultimele state europene ca grad de digitalizare a măsurătorilor energetice, situație care contrastează puternic cu realitatea din alte țări membre ale Uniunii, unde tehnologia este deja aproape generalizată.
La finalul anului 2025, statisticile relevau faptul că doar 34,5% din punctele de consum din teritoriul românesc erau conectate la sisteme de măsurare inteligentă. În restul continentului european, acest tip de infrastructură este deja standard, multe națiuni atingând praguri apropiate de 100% acoperire. Deși ritmul de implementare s-a intensificat în ultima perioadă, conform ultimului raport emis de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), disparitățile persistă între diferiții operatori de distribuție.
Datele furnizate de reglementator indică că dispozitivele smart sunt capabile să înregistreze fluxul de energie în timp real și să gestioneze multiple scheme tarifare. Această funcționalitate deschide ușa spre potentiala diminuare a facturilor emise către populație, atâta timp cât utilizatorii aleg tarife dinamice și își deplasează activitățile casnice, cum ar fi spălatul rufelor sau încălzirea apei, în afara intervalor de vârf al consumului.
Raportul ANRE privind stadiul implementării sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) la data de 31 decembrie 2025 arată că, în total, aproximativ 3,5 milioane de locuri de consum sau de producție-consum fuseseră integrate în aceste rețele digitale. Acest număr reprezintă un grad de integrare de 34,5%, o creștere față de procentul de 28% înregistrat la sfârșitul anului 2024. În cursul anului 2025, s-au conectat 686 de mii de utilizatori noi, depășind ținta națională stabilită de 441 de mii. Astfel, gradul de realizare al obiectivelor anuale a atins 155%, comparativ cu un mediu acumulat de 90% pentru perioada 2019-2024.
Detalierea categoriilor de utilizatori conectați la sfârșitul lui 2025 dezvăluie o compoziție diversă: aproximativ 3,1 milioane erau consumatori casnici, în timp ce segmentul noncasnic număra circa 191 de mii de entități. Prosumatorii (cei care produc și consumă) reprezentau aproape 254 de mii de conexiuni, iar numărul producătorilor puri era de opt. Totuși, ANRE subliniază că această performanță anuală pozitivă nu trebuie interpretată ca o recuperare totală a decalajelor istorice. Calendarul național inițial prevede ca până la finele anului 2025 să fie integrați 3.659.556 de utilizatori.
Realitatea a arătat un total de 3.578.830, ceea ce echivalează cu o realizare cumulată de 98% față de plan și un grad de implementare efectivă de 34,54%.
Autoritatea de reglementare caracterizează evoluția din 2025 drept o accelerare a procesului, însă recunoaște că recuperarea întârzierilor a fost inegală. În timp ce unii operatori au depășit nivelurile planificate, chiar și prin recuperarea unor decalaje vechi, alții continuă să se afle sub nivelul asumat. Cele mai remarcabile progrese s-au înregistrat în zonele administrate de Rețele Electrice România, Distribuție Energie Oltenia și Delgaz Grid. Pe de altă parte, zonele gestionate de Distribuție Energie Electrică România (DEER) au rămas semnificativ în urmă față de calendarul cumulativ.
La finalul anului 2025, Rețele Electrice Muntenia număra 902.548 de utilizatori conectați la SMI, Banatul 551.896, Dobrogea 476.814, Distribuție Energie Oltenia 557.309, iar Delgaz Grid 518.042. În cele trei zone ale DEER, cifrele erau mult mai mici: 212.770 în Muntenia Nord, 189.623 în Transilvania Nord și 169.828 în Transilvania Sud. Analiza comparativă cu țintele cumulate evidențiază discrepanțele: Rețele Electrice Muntenia a atins 114% din plan, Banat 112%, Dobrogea 110%, iar Distribuție Energie Oltenia 115%. Delgaz Grid se situa la 93%.
Ca contrast, DEER înregistra 71% în Muntenia Nord, 69% în Transilvania Nord și doar 52% în Transilvania Sud.
ANRE explică aceste variații prin problemele apărute în procedurile de achiziție și contestații, întârzierile în livrarea echipamentelor și lipsa forței de muncă specializate. Autoritatea menționează, de asemenea, particularitățile tehnice ale rețelelor, gradul de maturitate organizațională a companiilor și nivelul de dezvoltare a infrastructurii IT.
În contextul deficitului de energie electrică înregistrat în vara acestui an, ANRE a fost supusă unei critici intense din partea unor experți, care le-au reproșat întârzierile în implementarea contorizării inteligente. Otilia Nuțu, specialist în sectorul energetic, a afirmat public că existența acestui sistem ar fi permis reducerea consumului seral prin facturarea diferențiată.
Ea a subliniat că autoritatea ar fi trebuit să impună de mult timp accelerarea procesului către operatorii de distribuție, ceea ce ar fi facilitat prețuri variabile pe ore și ar fi permis plata prosumatorilor pentru capacitatea de stocare oferită pieței la un preț corect.
100 de milioane de euro doar pentru contoarele inteligente?!
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a recunoscut existența întârzierilor, dar a susținut că problema va fi soluționată anul viitor. El a explicat că, dacă sistemul ar fi fost operațional deja, prețul din seară ar fi reflectat realitatea, determinând o scădere totală a consumului în orele târzii și o migrare către intervalul de prânz, când costurile sunt mai mici.
Totuși, el a admis că efectele întârzierilor se resimt pe termen lung și nu pot fi compensate instantaneu.
În acest climat, Guvernul a aprobat un pachet de măsuri cu o valoare totală de 250 de milioane de euro, împărțit în două direcții principale: modernizarea contorizării inteligente și stocarea energiei electrice. Ilie Bolojan a declarat că acest sistem va permite consumatorilor să plătească tarife distincte în funcție de intervalul orar, stimulând deplasarea consumului din perioadele de vârf către orele în care energia este mai accesibilă și mai disponibilă.
Din totalul alocat, 100 de milioane de euro sunt destinate exclusiv contoarelor inteligente. Aceste fonduri vor fi distribuite celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuție Energie Electrică România, Delgaz Grid, Rețele Electrice România și Distribuție Oltenia. Fiecare entitate are plafon maxim de 25 de milioane de euro, suma globală fiind împărțită în mod egal. Obiectivul programului este instalarea a peste 800.000 de contoare digitale.
Aceste dispozitive ar trebui să faciliteze facturarea bazată pe consumul real, să elimine necesitatea lecturilor fizice și să contribuie la minimizarea pierderilor tehnice și a fraudelor în rețea.
Raportul ANRE sugerează însă că provocarea nu se mai limitează la simpla montare a echipamentelor. O parte din infrastructura existentă necesită o integrare mai profundă în sistemele informatice ale operatorilor, iar datele colectate trebuie utilizate activ. Prezența unui contor inteligent nu echivalează automat cu aplicarea tarifului dinamic. Deși aceste dispozitive permit măsurarea pe intervale de timp și transmiterea datelor, această infrastructură doar face posibilă existența contractelor cu prețuri variabile.
Într-un sistem cu tarife dinamice, utilizatorul poate economisi prin mutarea activităților intensive energetic – precum încărcarea vehiculelor electrice, funcționarea mașinilor de spălat sau a uscătoarelor – în perioadele de prețuri reduse. Cu toate acestea, ANRE constată că impactul asupra pieței și asupra consumatorilor din România rămâne încă modest. Nivelul opțiunilor pentru prețuri dinamice este redus, iar utilizarea activă a datelor de la sistemele de măsurare este limitată.
O explicație identificată este oferea insuficientă a produselor comerciale bazate pe intervale orare; furnizorii nu propun suficient de multe contracte care să recompenseze consumul în anumite ferestre de timp.
Statisticile din raportul ANRE ilustrează această situație: în zona Rețele Electrice Muntenia, doar 3.707 utilizatori, adică 0,41% dintre cei conectați la SMI, au optat pentru prețuri dinamice în 2025. În Banat, numărul a fost de 2.384 (0,43%), iar în Dobrogea de 1.967 (0,41%). Distribuție Energie Oltenia a înregistrat 1.226 solicitări (0,22%), Delgaz Grid doar 14, iar în cele trei zone DEER nu s-a raportat nicio cerere.
La nivel european, datele indică că simpla posesie a unui contor inteligent nu garantează automat o factură mai mică.
Comisia Europeană consideră că aceste dispozitive oferă acces prompt la date și fac posibile contractele dinamice, beneficiile apărând printr-o utilizare flexibilă a energiei. Conform agenției ACER, aproximativ 66% dintre gospodăriile monitorizate din UE și Norvegia dispuneau de un contor inteligent. Totuși, doar 7% dintre gospodării aveau contracte de electricitate cu preț dinamic.
Aproape 52% dintre cei circa 240 de milioane de clienți casnici monitorizați continuă să fie pe contracte cu preț fix și durată fixă. Raporturile recente ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie subliniază această tendință.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE, de Claudia Pîrvoiu (HotNews, România), Noel Baker (The Journal, Irlanda), Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria), Gian-Paolo (Voxeurop, Franța), Lorenzo Ferrari (OBCT), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Martin Putschögl (Der Standard, Austria), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia) și Folk György (EUrologus, Bruxelles).
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media