România printre coșmarurile educaționale ale Europei: ce propune Comisia
Ce propune Comisia?
România se numără printre țările cu cele mai slabe rezultate la citire și matematică în Europa.
Datele PISA arată că 52% din elevii români de 15 ani nu ating pragul minim de competență în matematică, iar la citire acest procent este de 48%.
Într-o perspectivă mai largă, aproximativ o treime din adolescenții europeni de aceeași vârstă prezintă dificultăți similare, iar la științe un sfert se află sub limita minimă.
Această situație a condus Comisia Europeană să lanseze un pachet de măsuri care vizează consolidarea pregătirii elevilor, sprijinirea cadrelor didactice și integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în mediul școlar. Printre inițiativele propuse se numără finanțarea a 100 de noi alianțe școlare europene anual și pilotarea unui certificat de competențe în AI pentru elevii de 15 ani.
Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, va prezenta joi, 5 noiembrie, în Bruxelles, acest pachet european pentru educație și competențe. Obiectivul principal este adaptarea sistemelor de învățământ la tranziția digitală și la cerințele pieței muncii.
O componentă centrală a planului este alocarea unui grant de un milion de euro pentru fiecare dintre cele 100 de alianțe școlare care vor aduna școli și autorități educaționale din mai multe state.
Cum se sprijină profesorii?
Aceste parteneriate au ca scop testarea metodelor eficiente pentru creșterea performanțelor elevilor, inclusiv pentru cei din medii dezavantajate.
România este deja implicată în etapa-pilot prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, beneficiind dintr-o finanțare europeană totală de 20 de milioane de euro prin programul Erasmus+.
Pe lângă sprijinul pentru școli, Comisia pregătește o rețea de consiliere care ar putea deveni funcțională în primul trimestru al anului 2027. În 30 de regiuni europene vor fi derulate proiecte-pilot care oferă profesilor și directorilor îndrumare privind sprijinul emoțional al elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea AI în clasă.
Problema deficitului de cadre didactice este, de asemenea, în centrul atenției.
Datele arată că 25 dintre cele 27 de state membre suferă o lipsă de profesori, iar doar un sfert dintre aceștia simt că pot influența politicile educaționale.
În România, scăderea numărului de profesori cu aproape 5.000 într-un singur an contrastă cu creșterea numărului de elevi cu aproximativ 20.000, prima creștere raportată din 2020.
AI în școală: cum se integrează?
Această tendință se suprapune cu modificările în condițiile de muncă, precum majorarea normei didactice de la 18 la 20 ore săptămânal și reducerea tarifului pentru orele suplimentare.
Pentru a contracara aceste probleme, Comisia propune Agenda Profesorilor Europeni, care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și retenția cadrelor didactice. Inițiativa „Academii ale Profesorilor 2.0” oferă sprijin profesorilor debutanți și promovează instrumente digitale care reduc sarcinile administrative.
Reprezentanții profesorilor și partenerii sociali vor fi implicați în reuniuni semestriale pentru identificarea soluțiilor necesare.
O altă componentă esențială este integrarea inteligenței artificiale.
Datele Eurostat indică că 63,8% dintre tinerii europeni (16-24 ani) au folosit AI generativă în 2025, iar în România 40% din elevii de 15 ani declară utilizare săptămânală a unui chatbot AI pentru învățare.
De ce eșuează jumătate din elevii români la matematică?
Începând cu anul școlar 2027-2028, va fi testat un certificat de competențe în AI pentru elevii de 15 ani. Acesta va verifica capacitatea adolescenților de a evalua informațiile generate de AI, de a recunoaște conținutul manipulator și de a înțelege când este mai bine să lucreze fără tehnologie.
În paralel, statele membre pot colabora prin Consorțiul pentru infrastructură digitală în educație, denumit EDU-EDIC, pentru a testa în comun tehnologii educaționale și a proteja datele elevilor.
Pentru 2027 este pregătit și un angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor, care încurajează școlile și familiile să stabilească reguli privind timpul petrecut online.
Învățământul profesional din România prezintă un decalaj semnificativ față de media europeană în ceea ce privește pregătirea practică.
În 2025, doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional de nivel mediu din România (20-34 ani) au avut cel puțin o lună de practică la locul de muncă, în comparație cu 66% la nivel de Uniune Europeană.
Pentru reducerea acestui decalaj, Comisia propune dezvoltarea programelor de ucenicie și colaborarea firmelor mici cu instituțiile de învățământ. Din 2027 va fi testat un accelerator european de formare sectorială, care permite organizarea rapidă a cursurilor scurte de specializare conform nevoilor angajatorilor. Un exemplu ilustrativ este cel al mecanicilor auto, care trebuie să lucreze cu sisteme electronice și tehnologii de diagnosticare computerizată.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media