Actualitate

România riscă o tragedie feroviară ca în Spania

Raluca Petrescu 31.10.2026

Care este distanța de frânare a trenului?

Dezastrul feroviar din provincia Toledo, Spania, a făcut probabil ca multe țări să se uite la propria infrastructură feroviară. În ceea ce privește România, acest lucru nu este un secret pentru mine.

La urma urmei, puțini știu că în 1917 în România s-a întâmplat una dintre cele mai mari tragedie feroviare din istorie.

Paradoxal, însă, este tocmai starea proastă a infrastructurii - și, desigur, lipsa trenurilor care circulă la viteze peste 160 km/h - ceea ce face imposibilă producerea unei tragedii similare cu cea din Spania.

Cu toate acestea, există anumite riscuri, pe care el le-a detaliat, pentru jurnalistul Cristian Bogdan, membru al consiliului de administrație al Asociației Pro Infrastructure.

Conform datelor oficiale din Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, cifrele pentru căile ferate care au depășit durata de viață tehnică și care au termene de reînnoire/înlocuire sunt: Evoluția istorică a degradării (terminul de reînnoire): Această creștere reflectă acumularea de fonduri insuficiente cronice pentru lucrările de întreținere și reînnoire în ultimele decenii, motiv pentru care noul plan stabilește prioritatea principală a lucrărilor de renovare/reparare ca prioritate centrală pentru oprirea degradării. Cu toate acestea, Cristian Bogdan susține că principala problemă nu este uzura feroviară, ci starea sistemului de semnalizare. În mod specific, o posibilă greșeală.

În trenul feroviar, în primul rând, distanța de frânare crește cu pătratul vitezei, ceea ce înseamnă că dacă atingi o viteză mare, practic ai nevoie de mile pentru a opri trenul.

În Spania, vorbim de 200 de mile pe oră. Avem un maxim de 500 de kilometri pentru a merge la 160 km/h.

Distanta de frânare este de 800 de metri.

La 800 de metri, puteți vedea deja, dacă nu există o curbă mai largă, aveți o vizibilitate mare. În plus. în Spania, mecanicul, chiar dacă a văzut trenul, nu a avut nici o șansă de a opri. Nu mai avea nimic de făcut.

În al doilea rând, în Spania, la astfel de viteze ridicate, nu pun semnale pe lateralul căii ferate, pentru că, oricum, până când văd semnalul, până când văd culoarea, îl trec deja.

Care e riscul real pentru România?

Riscurile, desigur, în acest caz, sunt că bobinele care duc la aceste semnale vor fi distruse, sau să facă contact rău, sau că detecția trenului pe cale ferată nu va funcționa.

Practic, trenul face contact între două piste, ca un contact electric. Și se pare că este un tren și se roșiește automat. Riscul este, desigur, că aceste mecanisme nu vor funcționa, spune Cristian Bogdan.

Motivul principal pentru care ar putea exista astfel de defecte în izolarea de semnalizare este vârsta tehnologiei. Există mecanisme electromagnetice, există cabluri, deci unele tehnologii din anii '40 până în anii '50, să spunem anii '60.

E o tehnologie destul de veche, care poate fi depășită din punct de vedere moral, acum nu știu. Avem câteva accidente la CFR - a fost unul în Moghos, care a fost de fapt un incident.

Două trenuri s-au întâlnit față în față, dar cel care a părăsit stația Mogosoiya știa că trebuie să meargă la o viteză lentă, că ar putea fi ceva pe linie.

Și, într-adevăr, au întâlnit două trenuri, cred că trenuri de aeroport. S-au întâlnit acolo față în față, ceea ce nu se întâmplă de obicei. Asta s-a întâmplat, cred, din cauza instalațiilor depășite.

Acesta este riscul pentru noi: nu neapărat că starea șirurilor este atât de rea, fizic, dar că instalațiile sunt depășite. Pe de altă parte, în țara noastră, când devii roșu sau ai un ordin de circulație să devii roșu, nu ți se permite să mergi la viteza normală.

Ce s-a întâmplat în Spania, lăsând trenul să devină roșu la 300 km/h este anormal. Operatorul a făcut o greșeală mare. În mod normal, trebuia să meargă cu 40.

Sunt foarte atenți. Au fost niște accidente urâte. Ultima a fost la Augustin în anii 1990, când a fost distrusă prima locomotivă electrică românească.

A fost un accident de tren cu tren, oameni au murit. Ce este periculos, ce se întâmplă, și ce este periculos este că, din când în când, acestea circulă în așa-numitele camere libere. Mecanicului i se dă un ordin: > Autostrada este periculoasă.

La Augustin, când a avut loc accidentul, era liber. Există câteva locuri pe rețea, unde, datorită muncii, este liber de flux. Calibrarea este practicată din cauza lucrărilor, dar la o viteză scăzută. Cristian Bogdan spune că motivul pentru care instalațiile vechi nu sunt înlocuite este că sunt mai ușor de întreținut.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media