Actualitate

România se confruntă cu cea mai grea iarnă energetică din ultimul deceniu

Simona Dragomir 03.11.2026

Ce a cauzat această criză?

Sistemul energetic național traversează cel mai complicat sezon rece din ultimii zece ani. Două reactoare nucleare de la Cernavodă, care de obicei generează o cincime din electricitatea țării, au fost oprite timp de aproape trei luni.

Motivele sunt duble: seceta a coborât nivelul Dunării sub pragul necesar pentru răcirea instalațiilor nucleare, iar aceași lipsă de apă a afectat grav producția hidrocentralelor. În consecință, România a pierdut temporar sursele de producție constantă și ieftină, care mențineau echilibrul rețelei oricând. Această situație a pus sistemul în stare de alertă încă din 1 august, conform consultanților Frames.

Impactul financiar s-a simțit imediat pe piața spot.

Pe 28 octombrie, prețul mediu pentru ziua următoare a atins aproximativ 311 euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene monitorizate zilnic.

Impactul financiar a fost imediat!

Ca comparație, Germania a înregistrat circa 249 euro, Franța circa 253 euro, iar țările nordice au rămas sub 10 euro. Vârful de prețuri a fost atins în intervalul de seară, între 21:15 și 21:30, când costul a depășit 434 de euro pe megawatt-oră în București.

Deși aceste sume nu ajung direct în facturile casnice, protejate parțial de contracte fixe, ele se transmit rapid în costurile industriei și comerțului, ajungând cu întârziere la prețurile de consum final.

Speranța pentru lunile reci provine de la Mintia, o nouă centrală în ciclu combinat pe gaze, construită de grupul Mass Global. Proiectul, care implică o investiție de 1,4 miliarde de euro, are o capacitate totală proiectată de aproximativ 1.700 de megawați. Prima turbină a injectat energie în rețea pe 15 octombrie. Calendarul operatorului de transport prevede ca aproximativ 1.000 de megawați să fie operaționali până la sfârșitul anului, o valoare echivalentă cu aproape 12% din capacitatea funcțională actuală a sistemului.

La acestea se adaugă centrala de la Iernut, cu o putere de 430 de megawați, un proiect care a întârziat cu aproximativ cinci ani și care ar trebui să intre în producție, cel mai probabil, în prima jumătate a lui 2027.

Mintia: speranța pentru lunile reci?

Consultanții subliniază că rolul acestor centrale este de echilibru, nu de reducere a prețurilor.

Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf.

Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor, declară Adrian Negrescu, manager Frames.

Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a stabilit o țintă ambițioasă: conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul lui 2027, inclusiv din surse regenerabile și centrale independente de meteo. Ținta de 5.800 de megawați este realistă doar dacă statul încetează să mai fie frâna.

Ce obiective are ministerul Energiei?

Investitorii privați au demonstrat că pot construi repede. Problema este că rețeaua, avizele și racordările merg de câteva ori mai încet decât șantierele.

Iar decizia de a nu mai închide centralele pe cărbune până nu avem cu ce le înlocui este una de bun-simț, pe care trebuia să o luăm de la început, spune Adrian Negrescu.

Transformarea cea mai rapidă a avut loc în sectorul solar.

Transformarea solară: val de prosumatori!

La începutul anului, numărul prosumatorilor a depășit 300.000, cu o capacitate instalată de aproximativ 3.400 de megawați, o creștere de peste două ori față de sfârșitul lui 2023.

În primele opt luni din 2026 s-au conectat la rețea peste 2.500 de megawați noi, dintre care mai mult de jumătate în solar și peste 660 de megawați în stocare.

Operatorul de transport estimează încă aproximativ 2.000 de megawați până la finalul anului, jumătate din care în baterii. Următorul val este al proiectelor hibride de mari dimensiuni.

Parcul de la Ogrezeni, în județul Giurgiu, dezvoltat de Enery, combină 534 de megawați de panouri fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră, într-o investiție de peste 460 de milioane de euro, cu finalizare estimată în vara lui 2027.

Rețeaua: cheia succesului!

Condiția decisivă pentru succesul acestor proiecte rămâne rețeaua. Doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic au fost conectate în termen de un an și jumătate. În zilele însorite, rețeaua din anumite zone atinge limita capacității, iar energia produsă se pierde. Transelectrica are un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pe zece ani, dar ritmul trebuie accelerat pentru a ține pasul cu investițiile private.

Independența energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reușim să transportăm și să stocăm.

Avem deja mii de megawați solari care lucrează la jumătate de capacitate pentru că rețeaua nu îi poate prelua. Dacă Transelectrica rezolvă blocajele de transport, parcurile hibride de tipul celui de la Ogrezeni pot schimba complet echilibrul sistemului încă din 2027, afirmă Adrian Negrescu.

Pe termen mediu, sistemul are toate elementele unei transformări reale: investiții private record în solar și stocare, gaze proprii în Marea Neagră și obiectivul guvernamental de a reduce dependența de importuri.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media