România și Italia cer protejarea fondurilor europene pentru agricultură

Front comun la Bruxelles pentru fondurile agricole!

România și Italia coordonează o alianță de 17 state pentru a apăra bugetul agricol european

17 guverne membre ale Uniunii Europene, printre care și România, trag un semnal de alarmă serios împotriva planurilor de tăiere a fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională. Mișcarea contrazice direct poziția Berlinului în actualele negocieri bugetare, potrivit unor informații publicate de Politico.

Scrisoarea oficială, semnată vineri de reprezentanții Italiei, Spaniei, Poloniei și ai altor 14 state, pune o presiune uriașă pe președinția rotativă a Consiliului UE, deținută în prezent de Irlanda. Obiectivul este clar: păstrarea neatinsă a sumei de aproximativ 900 de miliarde de euro destinată agriculturii și coeziunii în noul exercițiu financiar, care va fi prezentat public săptămâna viitoare.

Axa Roma–București conduce alianța?

De cealaltă parte, blocul condus de Germania nu cedează. O scrisoare comună trimisă la începutul săptămânii de șase state cere reduceri de sute de miliarde de euro la toate capitolele de cheltuieli.

În documentul adresat premierului irlandez Micheal Martin, cele 17 țări semnatare — Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania — au subliniat că finanțarea Politicii Agricole Comune (PAC) și a coeziunii nu trebuie atinsă.

Inițiativa este coordonată de premierul italian Giorgia Meloni și de președintele României, Nicușor Dan. Cei doi lideri vor găzdui o reuniune informală a statelor aliate chiar în marja viitorului Consiliu European, programat pentru 15 și 16 octombrie.

Presiunea calendarului electoral european!

Cadrul Financiar Multianual este motorul care ține în viață subvențiile directe pentru fermieri și programele de sprijin regional. Tocmai de aceea, discuțiile pe marginea lui rămân unele dintre cele mai aprinse și complicate bătălii politice de la Bruxelles.

Tensiunile au escaladat după ce, în 2025, Comisia Europeană a propus un buget global de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034.

Planul prevede mutarea a sute de miliarde de euro dinspre agricultură și coeziune spre priorități noi, precum apărarea și competitivitatea economică. Grupul informal „Prietenii coeziunii” avertizează însă că asemenea tăieri vor destabiliza bugetul și vor eroda sprijinul cetățenilor pentru proiectul european.

Documentul de negociere redactat de Irlanda, cunoscut în limbaj diplomatic drept „negobox”, pregătește terenul pentru summitul liderilor din octombrie. Guvernele se grăbesc să ajungă la un consens până la finalul anului, de teamă că viitoarele alegeri naționale din Franța, Polonia și Italia ar putea dinamita negocierile.

Bătălie fiscală pe taxe și datorii?

Un alt punct fierbinte îl reprezintă introducerea unor noi taxe comunitare, așa-numitele „resurse proprii”, menite să aducă anual 66 de miliarde de euro la bugetul comun. Deși Franța susține puternic pachetul fiscal, multe guverne se tem că vor ieși în pierdere.

Cele 17 state cer ca aceste noi taxe să fie echitabile, simple și să nu lovească disproporționat în economiile mai vulnerabile.

În plus, pentru a avea mai multă flexibilitate, aceeași coaliție insistă asupra amânării rambursării uriașei datorii contractate în timpul pandemiei de COVID-19, un efort estimat la 25 de miliarde de euro pe an. Totodată, statele semnatare se opțin vehement menținerii rabatului bugetar de care beneficiază țările mai bogate. Este o luptă decisivă pentru viitorul satului european și al regiunilor care au încă nevoie de investiții masive.