România, ultima în UE la reciclare: doar 1,3% din materiale sunt reciclate
Cât costă lumii risipa de resurse?
România rămâne la coada Uniunii Europene privind reciclarea: doar 1,3% din materialele utilizate provin din reciclare
De ce suntem la coada UE la reciclare?
În 2024, doar 1,3% din materialele folosite în economia românească au provenit din reciclare. E un abis față de media europeană de 12,2% și mult sub recordul Țărilor de Jos, la 32,7%, conform datelor Eurostat. Diferența arată cât de puține resurse secundare se întorc în circuitul economic, deși UE impune treptat reguli stricte pentru reducerea deșeurilor și o utilizare mai eficientă a resurselor.
Datele vin dintr-un material InfoClima semnat de Alexandru Laibăr, directorul executiv al Asociației Coaliția pentru Economia Circulară – CERC, publicat la Ziua Sustenabilității, pe 27 octombrie. Analiza se bazează pe capitolul despre economia circulară din raportul „Starea Climei – România 2026”.
Cât costă lumii risipa de resurse?
La scară globală, pierderile anuale din utilizarea ineficientă a resurselor ajung la 25.400 miliarde de euro, conform Circularity Gap Report 2026 (Circle Economy + Deloitte).
Suma e aproape 31% din PIB-ul mondial luat în studiu.
Nu e doar vorba de valoare obiectelor aruncate, ci și de pierderi din prelucrarea materiilor prime, risipa energetică, deșeurile alimentare și cele de sfârșit de viață, plus uzura clădirilor și infrastructurii.
Autorii subliniază că estimarea include costuri mediu și sociale, dar cu o marjă de incertitudine.
Ce schimbă noul regulament pentru ambalaje?
Ce schimbă noul regulament pentru ambalaje?
Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje intră în vigoare pe etape, de la august 2026. Până în 2030, ambalajele puse pe piața UE trebuie să fie reciclabile, cu limite pentru spațiul gol, inclusiv în e-commerce. Scopul: mai puține ambalaje, mai multă reutilizare, cote minime de plastic reciclat. Din 2028, apare o etichetare armonizată la nivel UE, ca să ghidăm consumatorii în sortarea corectă.
Materialul InfoClima detaliază și cum contribuțiile producătorilor pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje se calibreză după caracteristicile produsului, inclusiv gradul de reciclabilitate. Pe scurt: ambalajele greu de reciclat vor fi descurajate prin taxe mai mari.
În sectorul textilelor, din 19 iulie 2026, marile companii din UE nu mai pot distruge hainele, accesoriile și încălțămintea nevândute (cu excepții legale). Pentru firmele medii, interdicția vine abia în 2030; microîntreprinderile și cele mici rămân exceptate, conform Comisiei Europene. Măsura vizează reducerea risipei de produse noi și a resurselor folosite în producție.
Ce trebuie să facem noi, ca cetățeni?
Statele membre ale UE trebuie să asigure colectarea separată a textilelor din 2025. Pentru noi, ca cetățeni, economia circulară înseamnă: păstrăm produsele mai mult timp, reparăm în loc să înlocuim, reutilizăm sau donăm hainele și sortăm corect deșeurile.
Dezvăluierile InfoClima arată că plasticul nou e adesea mai ieftin pentru producători decât cel reciclat. Materialele recuperate cer colectare, sortare, curățare și procesare, iar costurile cresc când plasticul reciclat trebuie să respecte normele de contact cu alimentele. Colectarea separată slabă strică și cantitatea, și calitatea materiilor prime reciclabile. Articolul menționează proiectul pilot din Oradea, unde monitorizarea colectării și principiul „plătești pentru cât arunci” au crescut puritatea deșeurilor colectate.
Ca să creștem volumul de materiale reutilizabile, avem nevoie de o colectare separată eficientă la nivel de gospodărie și de o infrastructură solidă de sortare și reciclare.
În paralel, produsele trebuie concepute ca să fie ușor de reparație, reutilizare sau reciclare, explică autorul materialului InfoClima, publicat la Ziua Sustenabilității, pe 27 octombrie.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media