Românii aleg noi modalități de economisire, arată BNR

Situația depozitelor în valută prezintă, de asemenea, particularități interesante

Banca Națională a României a publicat recent statistici care evidențiază schimbările semnificative în structura economiilor realizate de cetățenii din țara noastră, oferind o imagine detaliată asupra modului în care românii își gestionează acum fondurile disponibile. Aceste date, care compară situația din luna august cu cea din luna iulie, arată o dinamică complexă a sistemului financiar intern, influențată atât de factori locali, cât și de contextul economic global.

În ceea ce privește fondurile exprimate în moneda națională, volumul total al depozitelor bancare ale populației a atins nivelul de 269,617 miliarde de lei la finalul lunii august. Analiza comparativă cu perioada similară din anul anterior relevă o creștere nominală de 7%, un avans care, însă, devine mult mai modest când este ajustat pentru inflație, rezultând o creștere reală de doar 0,8%. Această diferență subliniază impactul prețurilor asupra puterii de cumpărare a economiilor stocate în conturi bancare simple.

Situația depozitelor în valută prezintă, de asemenea, particularități interesante. Valoriile exprimate în lei au înregistrat o creștere minimă de 0,2% față de luna anterioară, ajungând la un total de 152,07 miliarde de lei. Totuși, dacă ne uităm la componenta în euro, se observă o ușoară scădere de 0,1% față de iulie, cu un total de 28,918 miliarde de euro. La nivel anual, comparativ cu augustul anului 2025, progresul este mai vizibil: în lei, creșterea a fost de 9,1%, iar în euro, de 5,2%. Aceste cifre indică o persistență a preferinței pentru diversificare, dar și o sensibilitate la fluctuațiile cursului valutar.

Un aspect crucial al raportului BNR vizează evoluția creditării, unde se constată o discrepanță notabilă între tipurile de credite. Creditul acordat sectorului neguvernamental a crescut cu 0,9% în august față de luna precedentă, atingând pragul de 476,69 miliarde de lei. Comparativ cu augustul din 2025, avansul anual al acestui tip de creditare a fost de 8,2%. Detalierea pe valute arată o creștere diferită: componenta în lei s-a extins cu 4,3%, în timp ce creditul în valută, convertit în lei, a înregistrat o creștere mult mai accelerată de 17%. De asemenea, creditul guvernamental a urmat o tendință ascendentă, crescând cu 1,3% lunar și cu 13,2% anual față de aceeași lună din anul precedent.

Un aspect crucial al raportului BNR vizează evoluția creditării

Contextul european aduce o perspectivă suplimentară asupra comportamentului investițional al gospodăriilor. Datele furnizate de Banca Centrală Europeană sugerează că majoritatea familiilor din zona euro, aproximativ 80%, nu dețin acțiuni sau alte instrumente financiare tranzacționate pe piețele de capital. Această situație contrastează puternic cu profilul investitorilor din Statele Unite, unde participarea la bursă este mult mai răspândită. Deși gospodăriile europene dețin rezerve financiare considerabile, o parte semnificativă din aceste fonduri, estimată la aproape 10 trilioane de euro, rămâne blocată în lichidități imobile, precum numerarul sau depozitele bancare care oferă randamente scăzute.

Sondajele efectuate în rândul populației din zona euro pun în lumină o diferență remarcabilă în gradul de implicare în piața de capital. Este demn de menționat faptul că această disparitate se intensifică atunci când analizăm segmentul de populație cu venituri ridicate. Chiar și familiile europene cu o situație financiară solidă tind să investească o proporție mult mai mică din patrimoniul lor în instrumente de piață, comparativ cu echivalenții lor americani. Această concluzie a BCE subliniază o reticență culturală sau structurală a investitorilor europeni față de riscurile asociate piețelor de capital, preferând siguranța relativă a sistemului bancar tradițional.

Aceste tendințe reflectă o transformare lentă, dar constantă, a modului în care cetățenii abordează economisirea și investițiile, influențate de incertitudinile macroeconomice și de politica monetară. Pentru România, datele BNR confirmă o stabilizare a volumului de economii, cu o creștere moderată în termeni reali, ceea ce sugerează prudență în cheltuieli și o orientare către păstrarea lichidității. În același timp, creșterea creditării, în special în valută, arată o continuare a dependenței de fonduri externe sau o preferință pentru hedging-ul riscurilor valutare. La nivel continental, lipsa de participare la piețele de capital rămâne o provocare majoră, indicând necesitatea unei educații financiare mai ample pentru a încuraja diversificarea portofoliilor personale și a reduce concentrarea excesivă în active bancare de randament redus.