Cultură

Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut

Simona Dragomir 20.11.2026

Ce arată datele comparativ cu 2024?

Românii se îndepărtează de activitățile culturale: datele arată că aproape jumătate din populație nu a răsfoit nicio pagină de carte în ultimele douăzeci și nouă de luni

Conform datelor furnizate de cel mai recent Barometru de Consum Cultural, scena culturală locală traversează o perioadă dificilă, marcată de o retragere masivă a publicului din spațiile tradiționale. Doar 16% dintre români au pus piciorul la cinematograf, un procent similar cu cel al celor care au vizitat muzee sau expoziții. În paralel, rutina zilnică este preluată în mod copleșitor de ecranele de acasă, unde televiziunea, muzica și conexiunea la internet devin pilonii principal ai distracției. Analiza relevă clar că incertitudinile economice actuale determină o reducere constantă a participării la manifestări culturale, transformând aceste experiențe în luxuri rare.

Pentru a pune în perspectivă această tend descendentă, datele comparative cu anul 2024 sunt revelatoare. La acel moment, 38% dintre cetățeni au declarat că s-au deplasat măcar o singură dată la cinematograf, însă indicatorul a suferit o erodare semnificativă, ajungând la 34% în intervalul următor.

Interesant este că, în pofida acestei scăderi generale, există o migrație către formele de distracție cu costuri reduse sau nule.

Tot mai mulți români opteză pentru explorarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice, o alternativă considerată mult mai accesibilă financiar decât achiziționarea unui bilet la un spectacol.

Correspondentul PROTV a subliniat că, pentru majoritatea populației, prezența la teatru rămâne un gest excepțional, rezervat ocaziilor speciale. Statisticile arată că doar 23% dintre intervievați au fost prezenți la o reprezentație teatrală măcar o dată în ultima perioadă de 12 luni. Cifrele scad dramatic când ne referim la frecvența săptămânală sau lunară: doar 3% din români declară că asistă la spectacole în fiecare lună. Situația lecturii este, de asemenea, alarmantă. Aproape jumătate din cei consultați în cadrul studiului au admis că nu au citit niciun volum în ultimele 12 luni.

Doar 11% dintre respondenți recunosc că răsfoiesc o carte în fiecare zi, o practică care pare din ce în ce mai rară în contextul în care prețul publicațiilor continue să crească constant.

În mediul domestic, televiziunea rămâne regele consumului de informație și divertisment. Aproximativ 66% dintre români declară că urmăresc zilnic știri sau emisiuni informative prin intermediul posturilor TV.

Preferăm socializarea intimă!

Cifrele cresc substanțial în cazul divertismentului pur: opt din zece persoane se relaxează vizionând filme sau show-uri de entertainment. Platformele de streaming au cucerit și ele o cotă importantă, 48% dintre participanți menționând că au consumat conținut video online în aceeași perioadă. Muzica este omniprezentă, 65% dintre români având obiceiul de a asculta piese în fiecare zi.

Internetul a devenit o componentă esențială a rutinei, aproximativ trei sferturi din populație folosind-l zilnic pentru tranzacții online și comunicări digitale.

Când vorbim despre gestionarea timpului liber, preferințele se orientează către socializarea intimă. Cei mai mulți preferă timpul petrecut în compania rudelor apropiate și a prietenilor, urmând apoi ieșirile la restaurant, în cluburi sau cafenele.

Pe de altă parte, implicarea în viața comunitară locală a suferit o lovitură puternică. Participarea la sărbători și evenimente specifice, cum ar fi zilele orașului sau ale comunei, a înregistrat o scădere considerabilă față de anii precedenți.

Dan Jurcan, directorul Departamentului de Cercetare de la IRES, atrage atenția asupra unei dezbinări profunde în acest domeniu.

El explică că există o diferență majoră între aglomerările urbane mari, precum Bucureștiul sau alte centre urbane importante, unde oferta culturală este diversă, dar accesul este îngreunat de lipsa de timp.

În contrast, zona rurală se confruntă cu o ofertă extrem de limitată. Distanța geografică și veniturile modeste creează o barieră semnificativă, lăsând mulți locuitori cu un acces foarte restrâns la cultură.

Din această perspectivă, reprezentanții autorităților culturale ar trebui să implementeze politici adaptate realităților locale, deoarece aceste comunități riscă să fie izolate, fiind captivi într-o lume dominată de consumul digital, exemplificat de platforme precum TikTok.

Un alt aspect notabil este modificarea comportamentului față de sport. Participarea la competiții sportive, în rol de spectatori, a scăzut de la 16% la 13% în comparație cu anii anteriori. În schimb, frecventarea cluburilor și discotecilor a înregistrat o ușoară creștere, sugerând o schimbare a priorităților de socializare nocturnă.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media