Salariile reale scad în Europa, în timp ce Germania face excepție

Care state au fost supuse analizei?

Economia germană se distinge ca o oază de stabilitate într-o Europă a cărei forță de muncă înregistrează o erodare constantă a puterii de cumpărare, conform estimărilor recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Deși mulți angajați din principalele state membre ale Uniunii Europene vorbesc despre creșteri nominale ale remunerației, realitatea statistică arată o imagine mai sumbră: veniturile ajustate la nivelul inflației sunt pe cale să se micșoare în patru dintre cele cinci mari economii analizate.

Această tendință negativă afectează Italia, Spania, Franța și Marea Britanie, în timp ce Germania rămâne singura excepție notabilă, fiind singura țară din acest grup restrâns unde se preconizează o expansiune a salariilor reale.

Aceste proiecții au fost detaliate în cadrul documentului „Employment Outlook 2026” al OECD, subiect care a fost analizat aprofundat de redacția Euronews Business.

La nivel agregat, pentru zona monetară comună, indicatorii sugerează o ușoară retragere a veniturilor reale cu 0,4% până la mijlocul anului 2026.

Totuși, experții de la OECD prevăd o inversare a cursului evenimentelor până în prima parte a anului 2027, moment în care se așteaptă o recuperare completă a pierderilor anterioare.

Până la închiderea exercițiului financiar din anul viitor, se estimează ca salariile reale să depășească cu 0,7% nivelul de referință stabilit la începutul lui 2026.

Dintre toate statele supuse analizei, Italia suferă cele mai mari pierderi în termenii puterii de cumpărare a salariilor. Proiecțiile indică o prăbușire a indicatorului real cu 1,9% în trimestrul trei din 2026, comparativ cu primele trei luni ale anului.

Deși se anticipatează o atenuare a impactului negativ până în primul trimestru al lui 2027, când decalajul ar urma să se reducă la 1,4%, situația la finalul anului viitor va rămâne tot deficitară, cu un minus de 0,6% față de punctul de plecare.

Această vulnerabilitate structurală este corelată direct cu factura energetică exorbitantă și cu dependența cronică a Italiei de importurile de hidrocarburi, inclusiv petrol și gaze naturale.

Procesul de vindecare economică va fi probabil lent, o consecință a faptului că numărul contractelor colective de muncă care urmează a fi renegociate în 2027 este relativ redus.

Spania prezintă o dinamică diferită, marcată de o scădere mai moderată, dar mai îndelungată. Veniturile reale ar fi cu 0,4% sub nivelul inițial în al treilea trimestru din 2026, urmat de o adâncire a pierderii la -0,7% în ultimul trimestru al acelui an.

Nivoul scăzut de -0,7% ar persista pe durata întregului an 2027, ceea ce ar plasa Spania pe locul primului loc în topul negativ al scăderilor dintre cele cinci economii supuse monitorizării.

Franța depășește Italia, Spania și Marea Britanie!

Marea Britanie urmează un model de recuperare în formă de V, caracterizat de o dip major urmat de o ascensiune rapidă. Punctul critic al curbei se atinge în ultimul trimestru din 2026, cu o scădere de 1,6%.

Următorul an aduce semnale pozitive, diferența negativă reducându-se la 0,4% în al doilea trimestru din 2027. Prognoza optimistă sugerează că până la finalul anului, britanicii ar putea avea venituri reale cu 1% mai mari decât la începutul lui 2026.

Franța ocupă un loc intermediar, cu o evoluție superioară Italiei, Spaniei și Marii Britanii în anumite faze.

Minimul absolut al indicatorului se atinge în al doilea trimestru din 2026, cu o scădere de 0,5%. Recuprarea este rapidă, veniturile revenind la paritate cu nivelul de la începutul anului 2027 și înregistrând o creștere marginală de 0,1% la finalul acestui exercițiu.

Germania consolidează statutul său de lider prin creșterea continuă a salariilor reale pe toată durata intervalului analizat.

O majorare modestă de 0,1% este anticipată în al doilea trimestru din 2026, urmată de un avans de 0,5% până la închiderea anului. Dinamica se accelerează semnificativ în 2027, când se proiectează ca veniturile reale să depășească cu 1,7% nivelul din primul trimestru al lui 2026. Factorii determinanți pentru această performanță includ tensiunile persistente de pe piața muncii, deficitul acut de forță de muncă calificată și perspectivele îmbunătățite ale pieței angajatorilor.

Pe lângă aceste elemente structurale, pachetul de măsuri fiscale de stimulare joacă un rol crucial.

Ajustările legislative specifice, precum majorarea salariului minim cu 8,4% la începutul lui 2026 și o nouă creștere programată de 5% pentru 2027, susțin puternic dinamica pozitivă a veniturilor.

Deși România nu face parte din grupul restrâns al celor cinci economii supuse comparației directe în analiza Euronews, contextul local reflectă aceleași tensiuni macroeconomice. Aici, creșterea nominală a salariilor este adesea neutralizată de presiunea inflaționistă, ducând la o eroziune a capacității de consum a cetățenilor. Statisticile Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna iunie 2026 relevă că indicele câștigului salarial real a atins valoarea de 93,7% față de aceeași perioadă din 2025, echivalent cu o scădere reală anuală de 6,3%.

În luna următoare, iulie, salariul mediu net a urcat la 5.820 de lei, reprezentând o creștere de 5,5% comparativ cu aceeași lună a anului anterior.

Cu toate acestea, acest avans nu a reușit să compenseze creșterea prețurilor, indicele câștigului salarial real coborând la 97,5%, ceea ce semnalează o reducere de aproximativ 2,5% a puterii de cumpărare.

Comisia Europeană avertizează, de asemenea, că combinația dintre inflația persistentă și necesitatea consolidării fiscale va continua să exerseze o presiune negativă asupra veniturilor reale disponibile ale românilor în cursul anului 2026. Prognoza inflației pentru România indică o medie anuală de 7% în prezent, cu o ameliorare anticipată la 3,7% în anul 2027.