Politică

Scurgerea de date: cea mai mare criză cibernetică din Moldova

Simona Dragomir 30.10.2026

Ce date au furat hackerii?

Cea mai mare scurgere de date din istoria Republicii Moldova a avut loc între 19 și 27 octombrie. Sistemele guvernamentale au fost ținte, iar datele a aproximativ o treime din populație au ajuns în mâinile hackerilor.

Autoritățile din Chișinău au tăcut public până sâmbătă seara, 24 octombrie, doar după ce poliția a anunțat că a prevenit un plan de destabilizare prin arderea unor instituții de stat importante.

Inițial, Agenția de Guvernanță Electronică (AGE) a comunicat că incidentul de securitate cibernetică a avut loc în noaptea de 22 octombrie, asigurând că atacul asupra serviciilor publice digitale a fost blocat și că ancheta este în curs.

Totuși, o a doua declarație a revelat că blocarea a avut loc abia pe 23 octombrie, la 11:30 dimineața. Atacul a vizat servicii publice digitale de stat, afectând aproximativ 11 milioane de solicitări de acces, cu scopul de a obține date cu caracter personal.

Hackerii au atacat un milion de coduri de identificare, reușind să extragă datele personale ale mai mult de 750.000 de cetățeni – adică o treime din populația moldovenească. Pe 25 octombrie, toată noaptea, a existat un al doilea atac asupra sistemelor guvernamentale, pe care AGE îl susține și că l-a blocat. Al treilea atac a avut loc pe 27 octombrie, în jurul orei 7:00, cu încercări noi de extracție, fără succes.

Dar marți, 27 octombrie, cetățenii au început să raporteze pe rețelele sociale că datele lor din aplicația EVO – platforma guvernamentală unde se găsesc toate documentele și serviciile digitale – au fost accesate neautorizat.

Datele furate permit golierea conturilor?

În a doua declarație, AGE a recunoscut că atacatorii au exploatat vulnerabilități în serviciile non-authentificate și au folosit datele obținute pentru extracție ulterioară.

Hackerii au obținut acces la: identificare (nume, prenume, data și locul de naștere), legături de familie, informații medicale, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permis de conducere, fotografie, litigii, vehicule și companii, proprietăți, informații financiare (inclusiv IBAN), obligații fiscale, credite, istoricul de plată Mpay, număr de telefon și e-mail.

Autoritățile asigură că, în cele 750.000 de cazuri, atacatorii au accesat doar codul de număr personal, nu datele sensibile. Informațiile compromise nu permit direct golierea conturilor bancare sau transferul de bunuri, ci pot fi folosite pentru fraudă telefonică și financiară. Aceștia se pot prefacă reprezentanți ai băncilor sau instituțiilor publice, solicitând bani, parole sau coduri de autentificare. AGE subliniază că informațiile cardurilor bancare nu au fost afectate, deoarece plățile MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste date sensibile.

De asemenea, simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesul la cont sau transferuri neautorizate. Anchetele nu au detectat nicio modificare neautorizată în registrele de stat, iar accesul la date de proprietate nu înseamnă transfer de proprietate.

Prim-ministrul Vasile Tofan, șeful AGE, a demisionat, subliniind că atacurile cibernetice sunt o realitate continuă.

Suntem într-o epocă în care astfel de incidente se vor întâmpla tot mai des. Cu creșterea puterii AI, vulnerabilitățile invizibile oamenilor pot fi detectate de algoritmi. De aceea, apărarea cibernetică rămâne o prioritate absolută pentru toți, nu doar pentru instituții.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media