Politică

Studenții preiau Parlamentul sârb, punând capăt erei Vucic după 14 ani

Bogdan Marin 18.11.2026

De la baricadele străzii în fotoliile puterii?

Mișcarea studenților din Serbia își începe activitatea parlamentară marți, 17 noiembrie, după victoria istorică de la alegerile legislative din 25 octombrie 2026. Acest succes a încheiat 14 ani de dominație politică a Partidului Progresiv Serb (SNS), condus de Aleksandar Vucic, relatează Rapporteur. com.

Formațiunea a obținut o majoritate absolută în Parlament cu 53% din voturi și 140 din totalul de 250 de locuri. În tabără adversă, Partidul Progresiv Serb, asociat cu fostul președinte, a obținut 39% din voturi și 103 mandate, în timp ce restul de șapte locuri au revenit minorităților etnice.

Rezultatul marchează o transformare radicală pentru tinerii din Serbia, care trec de la protestele de stradă la exercitarea puterii legislative, după aproape doi ani de mobilizare continuă împotriva autorităților. Totul a pornit de la o tragedie: prăbușirea unei coperte de beton la stația feroviară din Novi Sad în 2024, un accident soldat cu 16 morți.

Indignarea publică legată de corupția endemică și neglijența în administrarea lucrărilor publice a declanșat un val masiv de proteste antigovernamentale. Manifestațiile s-au extins rapid în toată țara, devenind cele mai ample proteste din Serbia de la căderea lui Slobodan Milosevic în 2000. Elevii și studenții au fost motorul acestor demonstrații, transformând cererile inițiale de dreptate într-o clamoare generală pentru reforme politice profunde.

Corupția endemică a stârnit indignare publică!

pentru noua clasă politică? Victoriile din octombrie au fost întâmpinate cu zile întregi de sărbătoare pe străzile orașelor sârbești. Înainte ca noul Parlament să se reunească pentru prima oară, liderii mișcării s-au pus serios pe treabă.

„Ne pregătim foarte serios pentru ceea ce ne așteaptă, studiind legile, procedurile parlamentare și atribuțiile deputaților”, mărturisea Mirjana Nikolic, candidată pe Lista studenților, la începutul lunii noiembrie.

Odată instalat noul Parlament, majoritatea va avea la dispoziție 90 de zile pentru a desemna un premier, a creiona programul de guvernare și a instala efectiv noul executiv. Prioritățile anunțate includ reforme radicale în administrația publică, cu accent deosebit pe sănătate și educație.

Un punct inedit și controversat din program este intenția de a dubla bugetul pentru apărare, o mișcare ce va necesita o revizuire serioasă a priorităților financiare ale statului.

Punctul inedit și controversat din program?

Pe plan extern, noua conducere se va lovi de o ecuație complicată: menținerea relațiilor tradiționale cu Rusia, în paralel cu urmărirea obiectivului de integrare europeană pe care Belgradul îl are pe masă de ani buni. În plus, relația tensionată cu Kosovo — teritoriu care și-a declarat independența în 2008, dar pe care Belgradul îl consideră în continuare parte a Serbiei — rămâne o piatră de încercare.

Schimbarea de la vârf se produce în plină tranziție politică. Ana Brnabic, președintele în exercițiu al Legislativului, asigură interimatul la conducerea statului după ce Aleksandar Vucic și-a încheiat al doilea mandat prezidențial la începutul lunii septembrie, alegând să candideze pentru funcția de premier.

Noul șef al Parlamentului care va fi ales va prelua și atribuțiile prezidențiale interimare până la viitoarele alegeri.

Conform calendarului oficial, scrutinul prezidențial anticipat trebuie convocat până cel târziu la 27 noiembrie și organizat până la data limită de 27 decembrie.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media