SUA plătește dobânda maximă la datorie în ultimii 20 de ani

Țiței Brent a urcat la 107,35 dolari, amplificând presiunea inflaționistă!

Cotația obligațiunilor pe termen mediu emise de Trezoreria americană a înregistrat marți o escaladare semnificativă, atingând un vârf care nu se mai observase de aproape două decenii jumătate. Această mișcare ascendentă a randamentelor este determinată de o combinație de factori, printre care creșterea costurilor energetice, care intensifică presiunea inflaționistă, și anxietatea investitorilor privind o posibilă duritate suplimentară din partea politicii monetare a Rezervei Federale.

Pe boursele din Asia, indicatorul global standardizat, reprezentat de randamentul titlurilor de stat americane cu scadență la zece ani, a coborât la nivelul de 5,0266%. Aceasta este cea mai scăzută valoare nominală a randamentului (echivalentul celui mai înalt preț al obligațiunii) înregistrată din anul 2007 încoace.

Această tendință s-a manifestat simultan cu o apreciere a valorii petrolii și în contextul iminent al unei ședințe critice a Fed, eveniment care ar putea conduce la o nouă majorare a ratei dobânzilor, conform informațiilor furnizate de agenția Reuters.

Prețul barilului de țiței Brent a suferit o creștere de 1,6% în ziua respectivă, stabilindu-se la 107,35 dolari. Această evoluție a fost declanșată de noul val de ofensive militare inițiate de forțele houthi din Yemen împotriva teritoriului Arabiei Saudite. În paralel, pe teritoriul Statelor Unite, costul combustibilului diesel a atins un record absolut istoric.

Conform datelor Asociației Americane a Automobilului (AAA), un galon, echivalent cu 3,8 litri, de motorină era tranzacționat marți la suma de 6,27 dolari.

Aceste noi valuri de presiune inflaționistă, generate direct de scumpirea energiei, survin imediat după publicarea unor statistici care surprind o piață a muncii mai robustă decât se estima și o accelerare a prețurilor la bunurile de consum în luna august.

De ce prețul țițeiului Brent a urcat brusc la 107,35 dolari?

Aceste date le oferă analiştilor o încredere sporită în ipoteza ca Rezerva Federală va decide miercuri o nouă majorare a dobânzilor.

De asemenea, economiștii intervievați de Reuters anticipează cel puțin încă o etapă de creștere a ratelor procentuale până la finalul lunii martie a anului următor.

Această prognoză marchează o schimbare față de perspectiva anterioară, care presupunea menținerea dobânzilor la niveluri constante, în urma datelor oficiale difuzate vineri care indicau o persistență a inflației.

O altă sursă de îngrijorare pentru mulți participanți la piață o constituie datoria publică a SUA, care a depășit luna trecută, pentru prima dată, bariera de 40.000 de miliarde de dolari, conform cifrelor publicate pe 19 august de Departamentul Trezoreriei din Washington.

Ritmul de creștere a datoriei guvernamentale a fost mai rapid decât se previziona, în timp ce Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) estimase anterior că datoria federală se va stabiliza la aproximativ 39.400 miliarde de dolari până la închiderea anului.

Datoria SUA s-a dublat: ce anume a declanșat panică pe piețe?

Datoria totală a Statelor Unite s-a dublat de la criza financiară din 2008 și reprezintă acum aproape 125% din produsul intern brut (PIB).

„Este bine cunoscut faptul că deficitul federal evoluează într-un ritm nesustenabil”, a subliniat Jessica Riedl, expertă în domeniul bugetar la Brookings Institution.

Riedl a precizat că, dacă în perioadele anterioare, deficite care oscilai între 3% și 4% din PIB erau suficiente pentru a genera neliniște pe piețele financiare, în prezent aceste praguri s-au ridicat la niveluri de 6% până la 7% din PIB.

„Acest lucru a făcut piețele mai nervoase”, a accentuat ea.

Președintele Donald Trump a promis în ambele mandate prezidențiale că va reduce cheltuielile guvernamentale și deficitul anual. Scott Bessent a indicat că obiectivul său este acela de a reduce deficitul SUA la 3% din PIB.

Cu toate acestea, deficitul s-a mărit în ultimele luni, în special datorită rambursărilor de taxe vamale către întreprinderi, după decizia din februarie a Curții Supreme de la Washington că o mare parte din ele sunt ilegale. Reducerile de impozite și cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghițit, de asemenea, multe miliarde de dolari.