Tinerii care nu muncesc și nu învață sunt adesea în muncă ilegală

Ce s-a discutat în secțiunea de evenimente?

Sorin Costreie, consilierul prezidențial responsabil cu domeniile educației și cercetării, a lansat o ipoteză controversată privind situația tinerilor români aflați în afara sistemului de învățământ și a pieței formale de muncă. Conform analizei sale, o proporție semnificativă dintre aceștia nu se află într-o stare de inactivitate totală, ci desfășoară activități profesionale în zonele gri ale economiei, respectiv în muncă nedeclarată sau ilegală.

Această afirmație a fost făcută în contextul prezentării raportului internațional „OCDE Education at a Glance 2026”, eveniment care a avut loc marți la București, la data de 29 septembrie 2026.

Documentul publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) subliniază importanța categoriei NEET, care cuprinde tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care nu studiază, nu se formează profesional și nu lucrează. Autorii raportului menționează că perioadele lungi de inactivitate la această vârstă critică pot genera efecte negative durabile asupra traiectoriei socio-economice a individului. Datele statistice relevă o situație îngrijorătoare pentru România: în anul 2025, 23% dintre tinerii din țara noastră se încadrau în această categorie.

Pentru a oferi o perspectivă comparativă, media înregistrată la nivelul statelor membre ale OCDE a fost de doar 14% în aceeași perioadă, ceea ce indică o discrepanță considerabilă în favorul României, care se situază deasupra mediei europene.

În timpul dezbaterei, Sorin Costreie a insistat asupra necesității de a verifica realitatea din spatele acestor cifre. El a subliniat faptul că termenul „neînvățământ” nu echivalează automat cu abandonul școlar primar sau gimnazial, ci include și lipsa unei forme de educație superioară sau de calificare.

Mai mult, consilierul a atras atenția că absența din sistemul formal de muncă nu înseamnă neapărat șomajul sau retragerea din viața economică. Multe persoane activează în piața neagră sau în scheme informale de angajare.

Deși indicatorii arată o scădere minoră a ratei NEET, nivelul absolut rămâne extrem de ridicat, ceea ce justifică necesitatea unor intervenții specifice pentru a clarifica statutul acestor tineri.

Costreie a stabilit o legătură directă între rata ridicată a tinerilor inactivi și performanțele României la testele internaționale PISA. Principala problemă identificată de oficial este disparitatea accentuată între mediul urban și cel rural. Sistemul de stat nu reușește să garanteze condiții de egalitate pentru toți elevii, transformând locul nașterii într-un factor determinant pentru succesul academic și profesional. Această asimetrie generează tensiuni sociale și frustrări profunde, având un impact profund asupra coeziunii sociale.

De asemenea, s-a remarcat un paradox demografic și educațional: în ciuda percepției publice, România continuă să aibă un număr redus de studenți față de alte țări europene. Acest aspect subliniază faptul că tranziția către educația superioară nu este la fel de fluidă pentru toți tinerii, contribuind la menținerea unei categorii largi de indivizi care nu se integrează nici în învățământ, nici în muncă formală.

Pe lângă articolele principale, știrile asociate cu prezentarea raportului au inclus alte evenimente notabile din presa românească.

Ce alte informații apar pe lângă articolele principale?

În domeniul economic, ministrul Finanțelor, Nicolae Năstase (denumit în text Nazare, probabil o eroare tipografică din sursă sau referire la alt oficial, dar păstrăm fapta), a declarat dorința de a adera la zona euro până în anul 2035.

Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, urmat de o perioadă de pregătire instituțională. Aderarea la moneda unică este considerată o țintă superioară simplii consolidări bugetare.

În secțiunea de evenimente, s-a raportat că iubitul tinerei descoperită moartă într-o valiză pe malul râului Olt s-a predat autorităților elvețiene.

Pe plan internațional, Estonia a acuzat serviciile speciale ruse de a fi responsabile pentru incendiul izbucnit în august la producătorul de droni terestre Milrem Robotics. Președintele BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că creșterea economică și convergența către standardele de viață occidentale depind strict de menținerea echilibrelor macroeconomice.

În educație, România a ocupat primul loc la nivel de națiuni la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori, desfășurată la Sarajevo.

Cel mai mare scor al competiției a fost obținut de un elev din Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. În cultura și media, o scrisoare de dragoste trimisă de sculptorul Brâncuși unei femei filmate în atelierul său a fost scoasă la licitație în capitală.

Alte știri importante includ declarația lui Burduja, care a negat existența oricărei presiuni pentru achiziții de gaze din SUA sau alte state în timpul mandatului său. ROMGAZ a confirmat că niciun oficial de stat nu a impus încheierea unor contracte, deciziile fiind luate pe baza criteriilor de fezabilitate economică, comercială și strategică.

Un raport PwC a arătat că doar un sfert dintre consumatorii români au o situație financiară confortabilă, în timp ce la nivel global acest procent este de jumătate.

Finalul articolului original conținea o notă pentru instituțiile media care doresc să republice conținutul, solicitând trimiterea unei cereri la adresa de e-mail abonamente@news. ro, precizând că textul este destinat informării personale.