Tinerii evită agricultura: „Ai bani, dar pierzi timpul liber”; România are fermieri printre cei mai în vârstă din UE

Agricultura europeană e uniformă în UE?

România este unul dintre statele membre în care proporția fermierilor în vârstă depășește media europeană. Interesul tinerilor pentru agricultură rămâne scăzut, după cum arată concurența pentru puținele bani europeni la care încă ar putea avea acces.

România se numără printre țările europene cu cei mai vechi agricultori.

Potrivit Comisiei Europene, 44,3% dintre fermierii din România au vârsta de cel puțin 65 de ani, potrivit datelor prezentate pentru Planul strategic al politicii agricole comune.

Într-o analiză efectuată de Eurostat pe baza datelor din 2023, proporția de manageri de ferme cu vârsta de 65 de ani sau mai mult a fost de 41,7% în țara noastră, în timp ce media în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 32%.

România contează atât de mult. Arhitectura fermelor din Europa se schimbă, iar vârsta este doar o componentă.

Conform Eurostat, începând cu 2010, dimensiunea medie a fermelor din UE a crescut, reflectând schimbările structurale în curs de desfășurare în agricultură.

Numărul exploatațiilor mai mici a scăzut, în timp ce exploatațiile mai mari, mai orientate spre comerț, s-au extins, în contextul presiunilor de consolidare, mecanizare și productivitate.

Modelul a fost în special evident în țările de est ale UE, cum ar fi Bulgaria, Polonia și România, unde un număr relativ mare de ferme semi-subsistente, foarte mici, s-au consolidat în unități mai mari, deoarece agricultura s-a mutat la sisteme mai orientate spre piață.

Acest proces a fost întărit de depopularea rurală, tinerii care migrează în orașe și/sau în străinătate în căutarea de locuri de muncă mai bine plătite, în timp ce fermierii în vârstă se retrag fără succesori, potrivit Eurostat.

În UE, imaginea nu este uniformă: agricultura europeană cuprinde atât ferme mici, mari de familie, cât și exploatații mari, specializate și foarte mecanizate. România ocupă un loc special datorită numărului mare de exploatații mici, dar și datorită existenței unor exploatații comerciale mari. Această duală structură afectează atât productivitatea, cât și capacitatea sectorului de a atrage o nouă generație de lideri. Regiunile din UE în care proporția tinerilor manageri este mare În Uniunea Europeană, fenomenul este general, dar intensitatea sa variază de la o țară la alta.

Tinerii vor să se implice în agricultură!

În 2023, potrivit datelor Eurostat, 10,7% dintre administratorii de exploatații agricole din UE aveau vârsta sub 40 de ani, în timp ce la nivel european, procente foarte ridicate de agricultori în vârstă au fost înregistrate și în Cipru, Portugalia și Italia.

Pe de altă parte, Austria, Franța și Luxemburg au fost printre țările cu cele mai mari proporții de tineri manageri.

Datele Eurostat pentru 2023 confirmă faptul că România se numără printre țările europene în care există relativ puține agricultori tineri.

În Uniunea Europeană, 11,8% dintre administratorii de exploatații agricole incluși în analiza regională au fost sub 40 de ani. În mai multe regiuni din Franța, Austria, Polonia și Republica Cehă, proporția tinerilor a depășit 20%, iar în regiunea franceză Franche-Comté a ajuns la 28,3%. La polul opus, România apare în grupul de țări cu o prezență scăzută a tinerilor în gestionarea fermelor.

E greu de spus, pe baza acestor date, dacă tinerii nu sunt interesați de agricultură sau dacă arată că preluarea fermei în mod eficient rămâne dificilă.

Adesea, un tânăr lucrează la o fermă de familie sau este angajat de o companie de agricultură fără să fie listat ca manager de fermă în statistici.

Cu toate acestea, există și cazuri în care tinerii ar dori să se implice, dar accesul la teren este una dintre aspectele importante. În lipsa suprafețelor suficiente, a capitalului inițial și a finanțării pentru mașini, irigare, depozitare și intrări, intrarea în agricultură poate implica riscuri ridicate pe care tinerii nu le pot permite.

În plus, agricultura depinde de ciclurile de producție și de condițiile meteorologice care fac veniturile mai puțin previzibile decât în alte activități economice.

Comisia Europeană identifică, printre instrumentele de sprijin pentru reînnoirea generațiilor, subvenții de instalare, împrumuturi cu dobândă scăzută, sprijin pentru accesul la pământ, formare și sprijin pentru venituri.

Cu toate acestea, eficacitatea acestor măsuri depinde de capacitatea tinerilor de a avea acces la acestea și de a construi exploatații viabile pe termen lung. România, între ferme de subsistență și mega-fermele managementul îmbătrânirii nu este singura transformare.