Un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu învață

Cum se compară România cu media europeană?

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), intitulat „Education at a Glance 2026” (EaG 2026), scoate în evidență o problemă semnificativă în structura demografică și economică a României. Conform datelor publicate marți, aproape un sfert dintre tinerii din țara noastră, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, se află într-o situație de inactivitate totală, neîndeplinind nicio obligație de muncă și neurmând niciun curs de studiu sau formare profesională.

Acest indicator, cunoscut sub denumirea de categorie NEET (Not in Education, Employment or Training), atinge în România un prag de 23% în anul 2025.

Această cifră este considerabil mai mare decât media înregistrată la nivel internațional.

În statele membre ale OCDE, ponderea adulților tineri care nu au nici un loc de muncă și nu frecventează școala a fost de doar 14% în același an.

Autoritățile și analiștii consideră că tinerii adulți aflați în această categorie reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru elaborarea politicilor publice.

Motivul principal constă în faptul că perioadele prelungite de inactivitate, suferite la o vârstă tânără, pot genera efecte negative permanente asupra traiectoriei socio-economice ulterioare a acestor indivizi.

Pe de altă parte, documentul OCDE subliniază că nivelul general de educație a atins un maxim istoric în 2025, pe măsură ce tot mai mulți cetățeni obțin calificări de nivel superior. La nivel agregat, în țările OCDE, 43% dintre adulții de vârstă activă, adică cei cu vârste între 25 și 64 de ani, dețin o diplomă universitară.

Ponderea celor cu studii liceale sau post-liceale este ușor inferioară, situându-se la 39%.

Situația din România prezintă o imagine mixtă față de media europeană. Ponderea adulților cu studii universitare din România este sub media OCDE, atingând doar 19%.

În schimb, proporția celor cu studii liceale sau post-liceale depășește media organizației, ajungând la 56%.

Contează studiile superioare pentru venituri!

Deși numărul tinerilor adulți care obțin o calificare universitară crește constant, ponderea persoanelor a căror calificare maximă este cea de învățământ liceal cu orientare profesională este în scădere în aproape toate țările membre.

Această tendință se observă și în România.

În 2025, 59% dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani dețineau o calificare profesională de nivel liceal, comparativ cu doar 45% în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani.

Rezultatele privind ocuparea forței de muncă pentru absolvenții recenți de studii superioare variază semnificativ de la o țară la alta, fiind influențate de condițiile economice locale, de cererea de pe piața muncii și de politicile publice implementate. În România, rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare a înregistrat o scădere constantă, coborând de la 6% în 2015 la 3% în 2025.

Pentru comparație, ratele corespunzătoare în țările OCDE pentru care existau date disponibile pentru ambele ani au fost, în medie, de 7% în 2015 și de 5% în 2025.

Importanța calificărilor superioare pe piața muncii se reflectă clar și în nivelul veniturilor. În aproape toate țările OCDE, lucrătorii care nu dețin o calificare superioară au câștiguri situate sub media națională. În cazul României, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an și al căror cel mai înalt nivel de educație este învățământul liceal de tip teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională.

Cei cu studii liceale de tip vocațional primesc cu 8% mai puțin, iar cei cu un nivel de educație inferior celui liceal au un deficit salarial de 18%.

Diferențele salariale corespunzătoare, la nivelul mediei OCDE, sunt de 13% pentru nivelul liceal teoretic, 17% pentru cel vocațional și 31% pentru nivelul inferior celui liceal. Deși diferența este relativ redusă, lucrătorii din România cu studii liceale de tip vocațional înregistrează un decalaj salarial mai mic față de media națională decât cei cu studii liceale de tip teoretic.

Acest tipar diferă de media generală a OCDE.

Documentul mai notează că, în majoritatea țărilor, lucrătorii cu un nivel mai ridicat de educație au o probabilitate mult mai mare de a ocupa locuri de muncă care permit activitatea de la distanță. În România, 10% dintre lucrătorii cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod obișnuit, comparativ cu doar 2% dintre cei cu studii liceale sau post-liceale.

Această tendință oglindește situația medie din OCDE, unde 42% dintre lucrătorii cu studii superioare declară că lucrează de acasă ocazional sau în mod obișnuit, în timp ce proporția scade la 18% pentru cei cu studii liceale sau post-liceale.