Uniforma obligatorie nu combate bullyingul, susține președinta Consiliului Elevilor Mureș

Ce spune, de fapt, reprezentanta elevilor din Mureș?!

Consiliul Județean al Elevilor Mureș, condus de Georgiana Madarasz, a decis să se alăture mișcării naționale de opoziție împotriva impunerii uniforme școlare.

Organizația locală a confirmat participarea la manifestația programată pentru data de 28 septembrie, ocazie cu care studenții și liceeni din toată țara sunt invitați să se prezinte la cursuri îmbrăcați în culori întunecate.

Această inițiativă se înscrie în cadrul campaniei lansate de Consiliul Național al Elevilor, sub sloganul „Educația nu se repară la croitorie”, prin care reprezentanții tinerilor contestă ideea de a transforma vestimentația standardizată într-o obligație legală.

Punctul central al argumentației avansate de conducerea elevilor din Mureș este acela că standardizarea aspectului fizic nu anulează disparitățile structurale existente în rândul populației școlare. Georgiana Madarasz subliniază faptul că discuția nu se limitează la simpla alegere a ținutelor, ci reflectă o problemă fundamentală privind prioritățile stabilite în domeniul învățământului și gradul în care perspectivele tinerilor sunt luate în considerare înainte de luarea hotărârilor care îi afectează direct.

În opinia sa, inechitățile dintre elevi persistă indiferent de hainele purtate, deoarece diferențele reale țin de resursele financiare ale familiilor, de accesul la mijloacele de transport, la materiale didactice și la diverse oportunități extracurriculare.

Reprezentanta Consiliului Județean al Elevilor Mureș explică că, deși doi elevi ar putea purta aceeași piesă de îmbrăcăminte, acest lucru nu echivalează cu beneficierea aceluiași set de resurse sau a aceluiași nivel de șanse în viața cotidiană. O uniformă poate crea o iluzie de egalitate vizuală, dar nu poate genera, prin simpla existență a ei, oportunități identice pentru toți participanții la procesul educativ.

Dacă scopul declarat este reducerea decalajelor din sistemul de învățământ, măsurile implementate ar trebui să targeteze cauzele profunde ale acestor disparități, nu doar modul în care ele sunt percepute estetic.

Un alt pilon al opoziției este legat de justificarea frecvent invocată a uniformei ca instrument eficient în combaterea agresivității școlare, cunoscută sub numele de bullying. Georgiana Madarasz susține că fenomenul de hărțuire nu este determinat exclusiv de diferențele vestimentare dintre elevi, ci este o problemă complexă care necesită o abordare multidimensională, incluzând prevenție, educație, intervenții prompte și sprijin psihologic pentru victime.

Ea exprimă scepticismul față de ideea că, prin impunerea unui aspect identic, elevii ar începe automat să se trateze mai bine unii pe alții.

În loc de o simplă schimbare a garderobei, președinta CJE Mureș propune construirea unei culturi a respectului, instituirea unor mecanisme funcționale de sesizare a incidentelor și acordarea unui suport adecvat elevilor afectați.

Critica se extinde și asupra modului în care a fost gestionat procesul legislativ, în special al consultării părților interesate.

Ești pregătit pentru protestul din 28 septembrie?!

Georgiana Madarasz amintește că Consiliul Național al Elevilor a semnalat faptul că nu a fost invitat la dezbaterile din Comisia pentru Învățământ a Senatului, iar propunerea de a amâna votul pentru a permite consultarea elevilor, părinților și cadrelor didactice a fost respinsă.

Conform poziției sale, consultarea elevilor nu trebuie tratată ca o formalitate procedurală, ci ca o componentă esențială a procesului decizional.

Reprezentarea tinerilor există tocmai pentru a asigura că punctul lor de vedere ajunge la factorii de decizie în momentul construcției politicilor, nu abia după ce acestea au fost adoptate.

În contextul protestului din 28 septembrie, Consiliul Județean al Elevilor Mureș a precizat că participarea este strict voluntară. Elevii sunt încurajați să poarte negru ca o formă de exprimare a dezacordului, dar nu sunt obligați să achiziționeze haine noi special pentru această ocazie. Ei pot utiliza orice articole vestimentare negre deja deținute, chiar și un singur element, pentru a-și manifesta poziția. Georgiana-Roza Madarász explică aparentul paradox al acțiunii – alegerea de a se îmbrăca la fel pentru a protesta împotriva impunerii unei uniforme – prin contrastul creat: elevii aleg liber să poarte aceeași culoare pentru că susțin aceeași cauză, demonstrând astfel capacitatea de a se organiza și de a-și exprima opiniile responsabil, fără ca școala să fie transformată într-un spațiu de conflict.

Dezbaterea publică ar trebui să depășească binomul simplu „uniformă sau fără uniformă”, concentrându-se pe problemele reale ale sistemului, cum ar fi accesul la resurse, siguranța, starea de bine emoțională a elevilor și calitatea mediului de învățare. Mesajul final transmis de conducerea elevilor din Mureș este clar: educația nu se rezolvă prin intervenții estetice, ci prin soluții concrete, implicarea activă a tuturor părților implicate și ascultarea sinceră a vocii celor care trăiesc sistemul zilnic.

Protestul național din 28 septembrie a fost inițiat de Consiliul Național al Elevilor imediat după ce proiectul de lege privind introducerea uniformelor obligatorii a avansat în Parlament. Tinerii din întreaga țară au fost îndemnați să vină la școală îmbrăcați în negru, participarea fiind de natură voluntară.

Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, a explicat anterior pentru Radio Iași logica din spatele acestei forme de protest: prin îmbrăcarea identică, elevii demonstrează că se pot mobiliza unitar împotriva unei măsuri pe care o consideră inutilă în lupta cu bullying-ul.

Proiectul privind uniformele a stârnit numeroase controverse în timpul dezbaterilor parlamentare. Într-o variantă intermediară a textului, au fost propuse sancțiuni financiare cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții ale căror copii nu purtau uniforma, precum și penalizări pentru instituțiile școlare.

Totuși, prevederile referitoare la aceste amenzi au fost eliminate ulterior în cadrul Comisiei pentru Învățământ a Senatului.

Federația Părinților Edupart a susținut că un cod de conduită vestimentară poate exista în școli, dar că decizia finală privind adoptarea unei uniforme ar trebui să rămână în responsabilitatea comunităților școlare locale.

Analizele realizate de Edupedu. ro au evidențiat, de asemenea, că unele argumente internaționale folosite pentru justificarea proiectului nu corespund realității din țările europene prezentate drept modele de succes.