Uniunea Europeană analizează o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere și de gaz natural

Ce este necesar pentru un examen rigoros al taxei?

Uniunea Europeană examinează posibilitatea de a adopta o taxă comunitară asupra profitilor extraordinari obținuți de companiile din sectorul petrolier și al gazelor naturale. Autoritățile nationale caută resurse suplimentare pentru a atenua impactul creșterii costurilor de energie asupra locuitorilor, conform informațiilor furnizate de Reuters.

Comisarul european pentru climat și taxare, Wopke Hoekstra, a anunțat luni că Comisia va forma un grup de lucru specializat pentru a evalua obiectiv avantajele, dezavantajele și conformitatea cu dreptul unei astfel de măsuri fiscale. Mai multe state membre — printre care Germania, Spania, Portugalia, Italia, Polonia și Austria — au cerut oficial o analiză aprofundată a oportunității de a implementa un astfel de mecanism la nivel uniunei.

Creșterea semnificativă a prețurilor pe piețele internaționale de petrol și gaze a fost determinată în mare măsură de tensiunile geopolitice generate de conflictele din Orientul Mijlociu, în special fetele dintre Statele Unite, Israel și Iran, care au dus la restricționări în traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Această arteră vitală transporte aproximativ o sfert din producția mondială de combustibili lichizi.

Cotajul Brent a depășit pragul de 120 de dolari pe baril în ultimele zile ale aprilie și a rămas stabil peste 70% față de valoarea de la începutul anului, un fenomen care a dus direct la marirea semnificativă a profiturilor atât pentru companiile de extrăgere, cât și pentru cele de rafinare.

Hoekstra a subliniat necesitatea unui examen rigoros al implicațiilor juridice oricarei propuneri de introducere a unei noi taxe, pentru a evita riscurile de neconformitate cu principiile dreptului comunitar sau cu obligațiile internaționale. A reamintit de precedenţul din 2022, când UE a aplicat o măsură provizionă analogousă în contextul post-invaziei Rusiei în Ucraina.

Această măsură a generat venituri substantiale — estimată la aproape 29 de miliarde de euro — dar a fost imediat contestată în judecată de mai multe corporații multinaționale, inclusiv ExxonMobil, care au contestaționat legalitatea și giustificarea economică a intervenției statiste.

Ce spun analistii de la Agenția Internațională pentru Energie?

Măsura din 2022 a prevedut o alicată de 33% aplicată porțiunii de profit care a depăsit cu cel puțin 20% media câștigilor din anii precedenti. Mecanismul a fost conceput ca măsură temporară și excepcională, destinată să captureze parte din excedentul generat de condiții de piață neobişnuite, nu de performanță operațională superioră.

În paralel, unele state membre au actionat la nivel național: Portugalia, de exemplu, a legiferat o taxă de 33% care se va aplica profitilor excepționali pe care le vor obține în 2026 companiile petroliere și de rafinare active pe teritoriul său.

Analistii de la Agenția Internațională pentru Energie au指出 că orice întrerupere, chiar și de scurtă durată, a fluxului prin Strâmtoarea Ormuz are potencialul de a exercita o presiune semnificative pe prețurile Brent, cu estimări care indică o adăugare posibilă de între 10 și 15 dolari pe baril pentru fiecare zi de blocaj sau restricție. Efectul se propagate rapid prin lanțul global de aprovizionare și amplifică volatilitatea pe piețele de derivati și contrătoare termene.

În discuțiile interne, experții în fiscalitate de la nivel uniunei au exprimat preoccupări privind efectele potențialement negative pe termen lung pe care o astfel de taxă ar putea să le producă asupra stimulării investițiilor în explorare, exploatare și dezvoltare de noi giacimente — în special în contextul tranziției spre surse de energie mai curate și mai durabile. Au avertizat că, în lipsa unui cadru clar și predictibil, riscul este de a discouraje capitalul privat în sectoarele considerate strategice pentru siguranța energetică viitoare.

Pe de altă parte, simpatizanții măsuri argumentă că profiturile extraordinare înregistrate în perioadele recente nu sunt fruitul unei mai bune gestionarii interne sau a inovațiilor tehnologice, ci sunt, în cea mai mare măsură, consecința neașteptată a unor evenimenti externi de forță mare — ca sunt conflictele armate, sancțiunile comerciale sau perturbările în lanțurile de aprovizionare. Cea justifică, în opinia lor, o contribuție temporară și echitabilă la finanțarea unor programe de sprijin social destinate locuitorilor confrontați cu facturi de energie neînsținătoare.

Comisia Europeană va trebui să identifice un echilibru delicat între necesitatea obținerii de venituri urgente și flexibile pentru a finança măsuri de attenuare a presiunii asupra locuințelor și riscul de a afecta desfavorabil activitățile strategice pentru viitorul energetic al continentului.