Uniunea Europeană vrea să oprească influența chinezească prin achiziții publice locale

Potrivit datelor oficiale, volumul total al achizițiilor publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii

Blocul comunitar se pregătește să transforme mecanismul achizițiilor publice într-o armă strategică pentru a contrabalansa expansiunea economică a Chinei. Într-o mișcare menită să protejeze industria autohtonă, Comisia Europeană a lansat miercuri o serie de propuneri legislative care vizează revizuirea profundă a normelor privind contractarea cu statul. Scopul principal este de a stimula entitățile publice – de la instituții de învățământ la unități sanitare – să priorizeze bunurile și serviciile originare din spațiul european, fără a institui, însă, cote fixe obligatorii de import local.

Potrivit datelor oficiale, volumul total al achizițiilor publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii, echivalentul a circa 2,6 trilioane de euro anual. La Bruxelles, această sumă este considerată o levier subexploitat până acum, similar cu strategiile adoptate de Washington și Beijing pentru susținerea actorilor economici naționali. Noua reglementare va impune cumpărătorilor publici o schimbare de paradigmă: în loc să selecteze sistematic oferta cu prețul cel mai mic, aceștia vor trebui să accorde o atenție sporită criteriilor de calitate, sustenabilității mediului și integrării lanțurilor de aprovizionare locale.

Stéphane Séjourné, responsabilul pentru politica industrială în cadrul Comisiei

Stéphane Séjourné, responsabilul pentru politica industrială în cadrul Comisiei, a subliniat că aceste modificări vor aduce claritate juridică proceselor de achiziție. El a explicat că autoritățile vor putea acorda un tratament preferențial ofertelor europene și chiar pot limita sau respinge propunerile provenite din state care nu dețin acorduri internaționale de achiziții sau care nu respectă standardele impuse. În detaliile tehnice, noile reguli stipulează că, la elaborarea criteriilor de atribuire, factorul „calitate” va avea o pondere minimă de 30%, exceptând cazurile în care autoritatea justifică explicit alegerea altfel. Pentru contractele care implică o intensitate ridicată a forței de muncă, greutatea atribuită calității urcă la minim 50%, garantând astfel condiții de muncă decente, nu doar economie la costuri.

Contextul acestei inițiative este dictat de temerile Bruxellesului legat de penetrarea agresivă a firmelor chineze în sectoarele de infrastructură și transport din Europa. Acestea beneficiază adesea de subvenții de stat care le conferă un avantaj de preț artificial față de concurenții europeni. Pe lângă reglementarea internă, presiunea vine și din partea industriei textile, care a cerut Comisiei stabilirea unei taxe de manipulare de 10 euro pe colet pentru marfurile mici. Statistica relevă o inflație a acestor livrări: în anul 2025, piața europeană a primit aproape 5,9 miliarde de astfel de colete, dintre care 93% au sosit din China, ceea ce se traduce prin o sosire de peste 180 de pachete în fiecare secundă.