Victor Negrescu critică programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan pentru lipsa de substanță

Un alt punct focal al criticilor vizează negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034

Sambătă, la Palatul Parlamentului, s-a desfășurat o ceremonie care marchează începutul procesului legislativ pentru formarea noului cabinet: Siegfried Mureșan, desemnat în rolul de premier, a depus oficial documentul strategic al viitoarei administrații, alături de lista candidaților pentru funcțiile de ministru. Acest gest a declanșat faza în care legislativul va analiza și va vota propunerile Executivului. Totuși, imediat după această prezentare, a izbucnit o critică aspră din partea PSD, reprezentat de europarlamentarul Victor Negrescu. Acesta a considerat, printr-o postare pe rețelele sociale, că documentul elaborat de coaliția PNL-USR este superficial, lipsit de viziune și incapabil de a oferi o direcție clară pentru țară.

Analiza detaliată făcută de Negrescu se concentrează, în primul rând, pe absența unei strategii coerente pentru mediul de afaceri și pe relațiile internaționale. El argumentează că, în ciuda faptului că PNL a guvernat din anul 2019, rezultatele concrete ale „șapte ani de liberalism” și ale „mai bine de un an de austeritate” sunt inexistente. Mai mult, social-democratul atrage atenția asupra unor contradicții interne din text, afirmând că anumite măsuri propuse acum anulează direct deciziile luate și implementate de actuala majoritate parlamentară sub egida PNL.

O atenție deosebită a fost acordată capitolului dedicat politicii externe și afacerilor europene, zona în care Negrescu identifică cele mai mari lacune. El subliniază că documentul nu reușește să articuleze o viziune economică și comercială distinctă, lăsând neexplicat cum vor fi sprijinite companiile locale pentru a pătrunde pe piețe noi. De asemenea, strategiile pentru creșterea exporturilor sau transformarea diplomației într-un instrument activ de promovare economică lipsesc complet. În privința atragerii capitalului străin, criticile se referă la o abordare prea generală, care nu identifică sectoarele-cheie unde România ar trebui să se poziționeze competitiv, precum inteligența artificială, tehnologiile avansate, energia, industria farmaceutică și apărarea. Negrescu insistă că instituțiile statului, inclusiv ambasadele, ar trebui să aibă obiective economice cuantificabile, iar relațiile bilaterale nu ar trebui ignorate, pentru că nu se poate aștepta ca investitorii să descopere singuri potențialul țării.

Un alt punct focal al criticilor vizează negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Europarlamentarul descrie acest moment ca fiind unul dintre cele mai cruciale pentru România în deceniul actual, având în joc viitorul politicii de coeziune, al politicii agricole comune, al dezvoltării rurale și al finantării competitivității. Totuși, programul de guvernare nu definește clar mandatul negociator al României, nu specifică care sunt prioritățile intransigente și nici nu detaliază alianțele politice necesare pentru a susține aceste interese. De asemenea, abordarea viitorului Fond European pentru Competitivitate este considerată inadecvată, Negrescu susținând necesitatea pregătirii timpurii a universităților, a centrelor de cercetare și a companiilor pentru a accesa eficient aceste surse de finanțare.

Raporturile cu Republica Moldova sunt abordate prisma necesității unor proiecte concrete de integrare

Când vine vorba de fondurile europene, criticile se îndreaptă spre lipsa unui plan operațional. Deși documentul menționează o țintă ambițioasă de atragere a a minimum 10 miliarde de euro anual din politica de coeziune începând cu 2027, Negrescu consideră că această cifră este goală de sens, fiind lipsită de explicatione despre execuție. El amintește că realizarea unui astfel de obiectiv necesită proiecte mature, execuția fizică a lucrărilor, asigurarea cofinanțării, procesarea facturilor și, nu în ultimul rând, o capacitate administrativă robustă. Programul ar fi trebuit să schițeze traseul concret către atingerea țintei, nu doar să enunțe suma dorită. În plus, se critică modul în care sunt tratate proiectele PNRR care nu vor putea fi finalizate în termen; documentul nu precizează sursele de finanțare alternative către care vor fi transferate acestea, oferind nicio garanție privind finalizarea lor.

Secțiunea dedicată Mării Negre este, de asemenea, considerată redundantă. Negrescu susține că obiectivele enunțate sunt deja în lucru la nivel european. El își amintește că a promovat activ transformarea securității maritime într-o prioritate a UE și a susținut crearea unui Hub european de securitate maritimă. Prin urmare, el consideră că guvernul ar fi trebuit să aibă deja în derulare procesul de operaționalizare a acestei structuri și solicitarea fondurilor disponibile încă din toamna trecută, iar nu doar să declare intenția de a crea acest hub.

Raporturile cu Republica Moldova sunt abordate prisma necesității unor proiecte concrete de integrare. Negrescu subliniază că România are nevoie de parteneriate reale în domeniile infrastructurii, energiei, investițiilor, educației și administrării, care să apropie efectiv vecinul nostru de blocul comunitar, depășind simplele declarații politice.

Problema diasporii este, la rândul ei, vizată prin prisma formulărilor prea vagi. Europarlamentarul argumentează că milioanele de români din străinătate constituie un activ strategic major, incluzând antreprenori, cercetători și specialiști cu potențial de contribuție directă la economia națională. Un program modern ar fi trebuit să detalieze mecanismele de conectare a acestor resurse umane cu piața internă, metodele de atragere a expertizei și capitalului lor, precum și strategiile de construire a rețelelor de influență profesională și economică.

Concluzia criticilor se rezumă la întrebarea fundamentală: ce vrea România să devină peste cinci sau zece ani? Negrescu afirmă că programului îi lipsește exact acel Simplul declarativ de a fi „pro-europeni și pro-atlantici” este insuficient. Un program de guvernare trebuie să explice concret cum se va transforma această apartenență în investiții, în locuri de muncă cu salarii mai mari, în creșterea exporturilor și în sporirea securității și influenței. În final, Victor Negrescu conchide că, în loc de un proiect solid de politică externă și europeană, PNL-USR a prezentat o colecție de slogane menite doar a fi bifate. În contextul complex al vremurilor actuale, acest nivel de ambiție este considerat mult prea scăzut pentru a oferi României cursul necesar dezvoltării.