Politică

VIDEO Niciun lider nu mai este de neclintit: lecțiile protestelor care au schimbat recent puterea

Bogdan Marin 07.11.2026

Au fost doar proteste inițiale sau ceva mai mult?

Ascensiunea Tinerilor: O Forță Politică Incontestabilă prin Proteste Globale

Cercetătorii au documentat cel puțin douăzeci și cinci manifestări la nivel planetar în care participarea semnificativă a acestei generații a fost evidentă. Deși obiectivele acestor grupuri de protest sunt diverse, ele converg adesea spre îmbunătățiri substanțiale în domenii vitale. Acestea includ solicitări pentru alocări financiare mai mari în sectoarele educației și asigurarea accesului la locuințe la prețuri rezonabile, dar nu doar. De asemenea, mișcările se concentrează pe ameliorarea crizei climatice și pe apărarea principiilor democratice fundamentale, așa cum subliniază The Guardian.

Erica Chenoweth, un politolog desemnat la Harvard Kennedy School, a adus o observație esențială: „Generația Z se ridică”.

Ea susține că o porțiune considerabilă a tinerilor a ajuns la un punct de saturare, refuzând mai departe de margine în situații în care structurile politice instituționale eșuează în îndeplinirea așteptărilor lor legitime.

De la Europa la Asia și Africa: O Diversitate Geografică a Activismului

Manifestările inițiale care au captat atenția internațională au izvorât nu doar din Europa, ci și din regiunile Asiei și Africii. În anul 2024, studenții din Dhaka, Bangladesh, au inițiat o serie de demonstrații. Acestea au început ca o reacție la o legislație privind cotele de angajare, dar s-au evoluat rapid într-o contestare amplă a administrației tot mai autoritare a premierului Sheikh Hasina.

Consecința directă a presiunii protestarilor a fost demisia Hasina și părăsirea țării cu elicopterul, un eveniment forțat de cerințele demonstranților.

În Serbia, studenții au coordonat o altă campanie de protest. Această mișcare a vizat un guvern acuzat de consolidare a controlului asupra mediilor de comunicare și de ocuparea instituțiilor statale cu personal loial partidului.

La sfârșitul lunii octombrie, forțele studențești au reușit să treacă de la stradă în interiorul structurilor politice, ducând la înlăturarea lui Aleksandar Vučić din urma alegerilor, punând astfel capăt unei perioade de 14 ani de dominație a partidului său.

În ultimele săptămâni, această undă de activism tânăr s-a extins și pe teritoriul european. În Franța, elevii au formulat cerințe legate de îmbunătățirea condițiilor școlare. În Spania, tinerii au stabilit corturi în cercuri urbane pentru a pleda pentru accesibilitatea locuințelor. Germania, de asemenea, a fost martoră a protestelor masive, unde mii de cetățeni au manifestat împotriva costurilor ridicate ale existenței și au solicitat investiții majore în sănătate, educație și implementarea de măsuri ecologice.

Instrumentele Digitale: Motorul de Mobilizare Modern

Un factor distinctiv al mișcărilor contemporane este infrastructura pe care se bazează mobilizarea.

Se răspândește activismul tinerilor și în Europa?!

Platforme precum TikTok și X servesc drept amplificatoare puternice ale nemulțumirilor sociale. În paralel, serverele Discord și diverse grupuri de mesagerie permit o organizare descentralizată, dificil de controlat de autorități.

În Brazilia, această mobilizare online a contribuit decisiv la revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva și la victorie în alegerile prezidențiale din luna precedentă.

După ce Lula a înfruntat o înfrângere în primul tur în fața senatorului de dreapta Flávio Bolsonaro, studenții de la Universitatea Federală Fluminense au inițiat un marș de sprijin.

Acțiuni similare s-au extins pe alte regiuni ale țării.

Mai departe, deputatul André Janones, un susținător al lui Lula, a creat un canal pe WhatsApp numit „Armata lui Lula”, care a atins milioane de participanți interesați să disemineze conținut în favoarea candidatului.

La momentul victoriei, Lula a adresat un mulțumire specială tinerilor care „au ieșit în stradă pentru a apăra democrația”.

Consecințele: Represiune și Resistență

Aceste demonstrații, conduse de Generația Z, au întâmpinat în diverse state intervenții violente din partea forțelor de ordine.

În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au culminat cu arestarea mii de cetățeni, utilizarea gazelor lacrimogene și confruntări directe cu poliția.

În Bangladesh, după evenimentele din 2024, experții ONU au estimat un număr tragic de victime: până la 1.400 de persoane decedate, majoritatea fiind victime ale forțelor de securitate, în plus a existat un număr considerabil de răni grave. În Maroc, o mișcare din 2025, cunoscută sub denumirea Gen Z-212, care ținea în privință corupția, neglijența serviciilor publice și lipsa oportunităților, a dus la punerea sub acuzare a peste 2.000 de indivizi.

Analizele academice indică faptul că, deși mișcările tinerilor sunt întâmpinate cu niveluri ridicate de represiune, participanții nu manifestă o predispoziție la violență superioară față de membrii altor grupuri de protest. Arancha González, decana Paris School of International Affairs, argumentează că, în ciuda diferențelor în cerințe, există o cauză comună: „prăbușirea contractului social”. Ea explică că în Europa, credința în faptul că progresul economic se traduce în bunăstare și echitate socială a pierdut validitatea.

Erica Chenoweth anticipează că această serie de proteste ar putea semnala începutul unei „transformări generaționale profunde în sferei globale de afaceri”, o forță capabilă să contracareze tendința globală de declin al democrației. Bilal Narjissi, un elev francez de 17 ani, a exprimat această frustrare pentru Associated Press: „Tinerii sunt tratați în mod excesiv ca niște copii și nu sunt ascultați suficient”.

Această neasigurare de voce subliniază necesitatea unei reevaluări urgente a modului în care societatea percepe și integrează contribuția tinerilor la viitorul comun.

Citește versiunea completă pe Flux 24 Media