Violența din școli readuce în atenție criza sistemului educațional
Autoritățile au luat decizii derute în haosul pedagogic!
Educația din România la răscruce: când părinții iau locul profesorilor și rețelele sociale dictează programul
Incidente de violență în instituțiile școlare din România au readus în centrul atenției publice starea îngrijorătoare a sistemului educațional.
Aceste agresiuni fizice recente au scos la lumină profunza crizei care afectează învățământul românesc. S-a demonstrat clar că școala a pierdut autoritatea cadrului didactic, fiind preluată de presiunile părinților și de influența rețelelor sociale. Astăzi, în sala de clasă, nu mai este profesorul cel care conduce procesul de învățare, ci este copilul care, sprijinit de părinte, impune propriile dorințe.
Elevul decide ce să învețe și ce activități să desfășoare, iar dascălul este redus la o prezență fizică, obligat să se adapteze la cerințele elevului și ale familiei.
În paralel cu această haos pedagogic, autoritățile au luat decizii care par derute. Foștii și actualii guvernanți au stabilit ca bursele școlare să fie alocate pe bază de „sponsorizare”, iar alimentele destinate elevilor (lapte și cornuri) vor ajunge în școli abia spre iarnă, din cauza unor aranjamente și interese locale.
Mai mult, elevii din clasa a IX-a au fost obligați să folosească manuale offline, deoarece edițiile digitale nu erau încă disponibile la tipografii. Practic, de mai mulți ani, școala românească a eliminat rolul central al profesorului, trecând sub controlul unui tandem format din părinte și copil. Această alianță dictează acum programul școlar, ghidată de „manualele” informale oferite de rețelele sociale.
Cu dezamăgire, România se află din nou pe contrasens în materia educației, așa cum a arătat testul Pisa. Deși multe țări dezvoltate au concluzionat că accesul necontrolat al copiilor la rețele sociale este toxic, România rămâne în urmă.
Parlamentul Greciei a aprobat recent o lege pentru a proteja minorii de pericolele mediului online, interzicând accesul copiilor sub 15 ani la platformele de socializare.
Exemplul Greciei nu este izolat!
Motivația acestei măsuri este clară: rețelele precum TikTok, Facebook și Instagram au devenit o componentă a vieții zilnice a copiilor, dar utilizarea lor la vârstă fragedă generează probleme grave, de la dependența de ecrane și hărțuirea online până la expunerea la conținut violent sau nepotrivit.
Exemplul Greciei nu este izolat. Australia a fost prima țară din lume care a interzis accesul minorilor sub 16 ani pe marile rețele sociale (inclusiv TikTok, YouTube, Instagram și Facebook), printr-o lege care a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2025.
Franța a urmat exemplul, devenind prima țară din Europa care a adoptat definitiv o lege, în iulie 2026, care interzice utilizarea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani, fără acordul părinților sau conform unor prevederi specifice.
Turcia și Grecia au emis restricții similare pentru tinerii sub 15 ani.
Alte state, precum Austria, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Polonia, Slovenia, Norvegia și Noua Zeelandă, au anunțat proiecte legislative sau restricții în curs de pregătire pentru a limita accesul minorilor între 14 și 16 ani la aceste platforme.
În România, există deja o inițiativă legislativă înregistrată la Senat sub numărul L514/2026, care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, verificarea vârstei utilizatorilor și măsuri suplimentare de protecție pentru adolescenți. Rămâne de văzut cât de repede va fi finalizată procedura legislativă la Senat și dacă țara noastră va urma pasul Greciei, Australiei sau Franței.
Totuși, o realitate tristă se impune: vorbele lui Spiru Haret – „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara” – au fost ignorate cu desăvârșire după 1990 de întreaga clasă politică românească.
Dacă școala este astfel, viitorul țării pare sumbru.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media