Zece zile care pot zgudui lumea: patru alegeri decisive pe patru continente
Cum sunt interconectate cele patru scrutinuri?
Ziua de votare care poate rescrie istoria: patru alegeri cruciale pe patru continente
Într-un interval scurt de doar zece zile, patru scrutinuri electorale, distribuite pe patru continente diferite, se anunță ca fiind puncte de inflecție pentru cursul politicii globale. Aceste evenimente au potențialul de a împinge lumea mai departe pe traseul autoritarismului sau, dimpotrivă, de a marca o revenire parțială către normele democratice, conform analizei publicate de The Guardian.
În fiecare dintre aceste alegeri, sunt puse pe scară regulile fundamentale ale democrației, într-o epocă în care regimurile autocrațice avansează la nivel mondial cu un ritm îngrijorător.
Datele publicate de Institutul V-Dem cu sediul în Suedia, care măsoară calitatea democrației prin mai mulți indicatori, arată că libertățile democratice de care se bucură, în medie, cetățenii lumii au coborât la niveluri care nu s-au mai văzut de la anul 1978, adică mult înainte de prăbușirea Zidului Berlinului și de sfârșitul comunismului în Europa de Est.
Această succesiune rapidă de patru alegeri decisive ar putea fie să oprească această tendință negativă, fie să o consolideze. În fiecare dintre aceste scrutinuri, partidele susținătoare ale democrației se află în curse extrem de strânse cu lideri autocrați sau cu politicieni care aspiră la o putere autocratică.
Rezultatele vor avea, cel mai probabil, efecte care se vor simți nu doar în țările respective, ci și în cele din jur și dincolo de acestea, subliniază publicatia britanică.
În dimineața duminicii, 25 octombrie, Brazilia va organiza turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unde un candidat al extremei drepte deține un avans. Dacă va câștiga, Flávio Bolsonaro a amenințat că va „schimba Constituția”, își va grația tatăl, care a fost condamnat pentru complotul în vederea unei lovituri de stat, și va relaxa restricțiile de mediu, o problemă vitală pentru pădurea amazoniană.
În aceeași zi, regimul semiautoritar condus de Aleksandar Vučić în Serbia de-a lungul ultimilor 12 ani se confruntă cu cea mai puternică provocare de până acum: o mișcare de protest neconvențională, condusă de studenți, care propune o listă de universitari și tehnocrați puțin cunoscuți, sub sloganul simplu „Serbia sau Mafia?”.
Această formulare, „Serbia sau mafia”, reprezintă un experiment politic ieșit din comun care ar putea reseta complet sistemul politic din Belgrad.
Marți, 27 octombrie, este rândul lui Benjamin Netanyahu să se confrunte cu adversarii săi la urne.
Aflat la conducerea Israelului timp de 19 ani din ultimii 30, el a guvernat țara printr-o perioadă lungă de regres democratic și de agravare a încălcărilor drepturilor omului.
Pe numele său există un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în Gaza. Dacă pierde alegerile, situația sa juridică s-ar putea agrava și în cadrul procesului de corupție aflat în desfășurare în Israel. Coaliția sa de extremă dreapta se află, în prezent, în urma blocului opoziției.
Pe data de 3 noiembrie, la capătul acestor zece zile cu potențial istoric, în Statele Unite, președinția cu accente imperiale a lui Donald Trump s-ar putea confrunta cu o sancțiune din partea alegătorilor americani, ocazie alegerilor de la jumătatea mandatului. Cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului și, posibil, ambele, ar putea trece sub controlul partidului Democrat.
Aceștia vor avea însă o misiune dificilă în încercarea de a limita excesele lui Trump, sub a cărui conducere SUA au înregistrat o scădere semnificativă în Indicele democrației liberale al V-Dem.
Până când cetățenii americani vor număra voturile, marți, 3 noiembrie, aspectul lumii ar putea fi considerabil diferit.
Cele patru scrutinuri nu sunt doar apropiate în timp, ci sunt și strâns legate între ele. Mișcarea MAGA a lui Trump le-a oferit sprijin politic deschis liderilor din celelalte trei țări: Netanyahu, Vučić și Bolsonaro.
Programul israelian de spionaj Pegasus a fost descoperit în telefoanele unor studenți și activiști prodemocrație din Serbia. Bolsonaro este un susținător ferm al Israelului și a promis că va urma exemplul SUA, mutând ambasada Braziliei la Ierusalim. Statele Unite au furnizat o mare parte din muniția folosită în operațiunile militare ale lui Netanyahu.
Serbia s-a angajat să cheltuiască două miliarde de dolari pentru sisteme de apărare de fabricație israeliană, iar în luna septembrie cele două țări au deschis o fabrică comună pentru producția de drone, precizează The Guardian.
O victorie a taberei autoritare într-o țară ar întări poziția aliaților săi din celelalte trei.
În sens invers, o victorie a forțelor prodemocrație în oricare dintre aceste alegeri ar oferi speranță și încurajare susținătorilor lor din întreaga lume.
Deși cele patru scrutinuri sunt strâns interconectate, confruntarea dintre autoritarism și democrație ia forme foarte diferite în fiecare țară.
Șansele și mizele variază, însă toate sunt curse extrem de strânse.
Cum a erodat Vučić pilonii democrației?
Brazilia – locul 28 în clasamentul democrației V-Dem
Brazilia a experimentat o revenire democratică de când Luiz Inácio Lula da Silva și-a preluat mandatul, în prima zi a anului 2023, în pofida tentativei fostului președinte populist de extremă dreapta de a răsturna rezultatul alegerilor din octombrie. Potrivit indicatorilor V-Dem, democrația braziliană se află acum la un nivel mai bun decât cea britanică și mult mai bun decât cel al SUA.
Învinșul din urmă cu patru ani, Jair Bolsonaro, fost militar care a servit în timpul dictaturii militare de 21 de ani a Braziliei și care continuă să o admire, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru tentativa de a organiza o lovitură de stat pentru a rămâne la putere.
Acum, fiul său, Flávio, încearcă să urmeze calea tatălui său și intră în turul al doilea de duminică deținând un avans mic, dar semnificativ, în fața lui Lula.
Bolsonaro-fiul nu a promis doar că își va elibera tatăl, ci și că îi va pedepsi pe magistrații implicați în urmărirea sa penală. În cazul unei victorii, el va putea conta pe o majoritate de dreapta favorabilă în Congres. A promis că va modifica Constituția și va „redemocratiza țara”. Acest termen trimite la tranziția de la regimul militar, din 1985. Pentru stânga braziliană, expresia are o rezonanță orwelliană înfricoșătoare atunci când este rostită de un admirator declarat al unor membri importanți ai vechii junte militare.
Bolsonaro, scrie The Guardian, și-a construit campania pe politici dure de ordine publică, încercând să răspundă problemei cronice a criminalității ridicate.
El susține coborârea vârstei răspunderii penale sub 18 ani, ceea ce ar trimite mai mulți adolescenți în sistemul de închisoare. Cere și reforme judiciare, în spatele cărora criticii săi identifică intenția de a ataca independența instanțelor.
Serbia – locul 112 în clasamentul democrației V-Dem
În cei 12 ani de guvernare, Aleksandar Vučić a erodat constant pilonii democrației în Serbia. El și aliații săi au preluat controlul asupra aproape tuturor posturilor de televiziune, astfel că domină ecranele în actuala campanie electorală. Viitorul ultimelor două televiziuni independente de știri este acum incert, după ce au fost cumpărate în timpul campaniei de un investitor portughez cu legături cu fostul regim al lui Viktor Orbán din Ungaria.
Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare, a transformat ministerele și alte instituții ale statului în instrumente politice într-o asemenea măsură încât, în cuvintele lui Raša Nedeljkov, directorul de programe al Centrului pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate, „linia dintre stat și partide este aproape ștearsă”.
Până acum, partidele de opoziție care încercau să limiteze puterea lui Vučić au fost slabe și divizate. Însă politica sârbă a fost transformată acum doi ani de prăbușirea unei copertine de beton peste oamenii aflați la gara din Novi Sad, o tragedie în care au pierit viața 16 persoane.
Acest eveniment a concentrat nemulțumirile profunde acumulate în întreaga țară și a dat naștere unei mișcări de masă conduse de studenți. Aceasta a rezistat de atunci intimidărilor statului și prezintă acum o listă completă de candidați împotriva SNS.
Candidații, la fel ca studenții care i-au propus, au opinii diferite asupra unor chestiuni politice esențiale, dar respectă cu strictețe principiile democrației directe.
Deciziile sunt luate în adunări plenare cu numeroși participanți, iar nimănui nu i s-a permis să se impună ca lider unic al mișcării.
Pentru a câștiga duminică, studenții vor trebui să spargă tiparul politic sârb și, în special, să slăbească influența lui Vučić asupra bazei sale loiale din mediul rural.
Dacă rezultatul va fi strâns, există riscul unor tulburări și violențe, avertisează The Guardian.
SNS are un istoric de plată a unor grupuri de bătăuși pentru a perturba mitingurile opoziției, iar acestea ar putea apărea la secțiile de votare, dacă Vučić se simte amenințat.
La rândul lor, studenții au promis că vor ieși în stradă pentru a apăra victoria pe care o așteaptă duminică.
Israel – locul 48 în clasamentul democrației V-Dem
Democrația israeliană a fost întotdeauna incompletă, arată analiza The Guardian.
Cetățenii palestinieni din teritoriile ocupate nu pot participa la alegerile israeliene și sunt lipsiți de multe alte drepturi, în timp ce coloniștii israelieni care locuiesc lângă ei sunt tratați ca cetățeni cu drepturi depline și oferă un sprijin vital coaliției guvernamentale de extremă dreapta a lui Benjamin Netanyahu.
Acest guvern va lupta pentru supraviețuire la alegerile parlamentare de marți.
Cetățenii palestinieni cu cetățenie israeliană reprezintă aproximativ o cincime din populația totală, dar sunt constant subreprezentați în Knesset, parlamentul israelian. Aceștia participă la vot în proporții mai mici decât evreii israelieni, mulți considerând inutilă participarea într-un sistem care îi exclude sistematic.
Citește versiunea completă pe Flux 24 Media