Actualitate 3 min citire

Cernavodă reîncepe producția: România trece de la deficit la surplus de energie

De Bogdan Marin

Cernavodă reîncepe producția: România trece de la deficit la surplus de energie

Ce s-a întâmplat?

Cernavodă a revenit în prim-planul sistemului energetic național, transformând balanța dintre producere și consum. România a înregistrat o inversare bruscă a situației, trecând de la deficit la un excedent notabil de energie electrică disponibilă.

Această schimbare a intervenit imediat după ce Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă a fost reintrodusă în circuitul Sistemului Energetic Național, operațiune finalizată în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 01:00.

În prezent, ambele reactoare ale centralei se află în regim de funcționare activă, ceea ce determină ca volumul de energie generată intern să depășească nivelul cererii locale.

Imediat după reconectare, centrala nucleară a început să alimenteze rețeaua cu o putere de aproximativ 1.000 megawați.

Cum a evoluat producția?

Procesul de creștere a puterii se desfășoară progresiv, iar obiectivul operatorilor este atingearea capacității nominale complete în ziua de duminică, 15 noiembrie, cu începere de la ora 07:00.

Datele publicate recent de Transelectrica pe platforma sa web confirmă această tendință pozitivă.

La momentul orar 12:16, indicatorii arătau o producție totală de 6.085 MW, în timp ce consumul înregistrat era de 5.973 MW, rezultând astfel un surplus net de 111 MW.

Contribuția specifică reactoarelor de la Cernavodă s-a situat la 983 MW, echivalând cu 16,13% din totalul energiei produse, o pondere similară cu cea generată de instalările fotovoltaice.

Ce alte surse de energie există?

Centralele hidroelectrice au furnizat 539 MW, cele termice pe cărbune 519 MW, iar instalațiile pe biomasă 72 MW. Sursele regenerabile au acoperit aproape jumătate, respectiv 51%, din producția globală.

Combinând aceste surse verzi cu energia nucleară, am obținut circa două treimi din electricitatea generată fără emisie directă de dioxid de carbon.

Pentru context, în jurul orei 05:00, producția internă se situa între 4.750 și 4.800 MW, sub nivelul cererii, care oscila între 5.300 și 5.400 MW, diferența fiind comasată prin importuri.

Ce s-a întâmplat cu Reactorul 1?

Situația s-a normalizat după răsărit, iar în jurul orei 07:30, producția a egalizat consumul intern.

Reactorul 1 s-a oprit automat pe 9 noiembrie, la trei zile după repornire, din cauza unei pânze la sistemul de control al vidului condensatorului turbinei.

Expertiza tehnică a stabilit că incidentul nu a afectat siguranța nucleară, personalul sau mediul înconjurător.

Retrospectiv, Unitatea 1 fusese oprită pe 28 iulie din cauza uscăturii și a scăderii debitului Dunării, iar Reactorul 2 urma să fie oprit pe 13 august.

Ce înseamnă asta pentru viitor?

În urma ultimei defecțiuni, Nuclearelectrica a inițiat modificări în structura de conducere tehnică a centralei. Directorul tehnic actual va fi înlocuit începând cu 1 decembrie 2026. Deși un alt director tehnic fusese schimbat acum câteva zile, imediat după stoparea Reactorului 1, acesta va continua activitatea în cadrul echipei Nuclearelectrica.

Comunicarea a fost făcută de directorul general, Mihai Laurențiu Gioară, care a menționat că atribuțiile specifice vor fi predate unei alte persoane.

Revenirea la surplusul de energie marchează un pas important spre stabilizarea sistemului energetic național și reducerea dependenței de importuri.

În plus, combinația de surse regenerabile și nucleare consolidează poziția României în eforturile de reducere a emisiilor de CO2.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Gândul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.