Cosmin Boiangiu: Românii se întoarcă din străinătate în număr mai mare decât cei care pleacă

Românii revin acasă în număr record, dar schimbarea e permanentă?

Românii se înapoiu la țară în număr mai mare decât cei care o părăsesc, conform declarațiilor facute de Cosmin Boiangiu, directorul executiv al Autorității Europene a Muncii, într-o apariție publică la Antena 3 CNN. El a subliniat că tendința inversă a migrației începe să se manifeste clar, mai ales în anul 2023, când numărul returneaților a depășit celui al plecătorilor.

Ultimele știri

Cele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul Mureșan

Acest schimbament, pe lângă ca să fie semnificativ, nu înseamnă încă o schimbare permanentă a orientării demografice, avertizează experții.

Conform analizei efectuate de sociologul Dumitru Sandu pe baza datelor furnizate de Eurostat, în anul 2023 aproximativ 218.000 de cetățeni români au ales să se întoarcă în România după o perioadă de lucru sau trăire în străinătate, în timp ce circa 151.000 au plecat pentru a trăi și să muncească în altă stat membră al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin un an. Diferența dintre cei care s-au întors și cei care au plecat a fost de aproximativ 67.000 de persoane în favoarea returneaților – un semn clar de inversare a fluxului migrator comparativ cu perioadele anterioare, când plecările domina semnificativ.

Totuși, Dumitru Sandu a precizat că, deși această evoluție este noteworthy, nu poate fi încă considerată dovada unei schimbări structurale și de durată nelimitată. Un singur an de date, chiar dacă indică o tendință inversă, nu este suficient pentru a confirma o inverzare definitivă a modelului migrațional care a caracterizat România în ultimele două sau trei decenii.

El a apelat la prudence în interpretarea acestor cifre și a sugerat că este necesară o analiză pe termen lung pentru a înțelege dacă aceasta reprezintă o schimbare de tendință sau doar o fluctuare temporară.

Cosmin Boiangiu a explicat că returneerii nu se întoarcă doar din motivății emoționale sau de familie, ci și din cauza îmbunătățirii condițiilor economice și profesionale în România. El a menționat că mulți dintre acești români găsesc acum oportunități reale de muncă, mai ales în sectoarele tehnologiei, industriei și serviciilor, precum și posibilități de investire în afaceri locale sau imobiliare.

Migrația inversă a românilor va reduce presiunea pe piața muncii din Europa?

În plus, a remarcat că accesul la programe de sprijin pentru antreprenori, precum și la finanțarea fondurilor europene, a devenit mai atractiv în ultimii ani.

Directorul Autorității Europene a Muncii a propus o redefinire a концепției de migrație, sugerând că obiectivul nu ar trebui să fie oprirea mișcării forței de muncă, ci transformarea migrației definitive într-o formă de circulație flexibilă. În acest model, românii ar putea să lucreze temporar în diferite state membre ale UE, să câștige experiență, să-și dezvolte cariera și să-și mențină legăturile strânse cu România, având posibilitatea să se întoarcă când condițiile locale devin mai favorețabile – fie din punct de vedere economic, social sau familial.

El a insistat că această abordare ar putea reduce presiunea pe piața muncii din țările de destinație, în timp ce ar permite României să profite de capitalul uman al diasporiei – cunoștințe, abilități și rețele internaționale – fără ca aceasta să implice o pierdere permanentă a resurselor umane. Așadar, migrația nu ar trebui să fie văzută ca un fenomen unidirecțional și irreversibil, ci ca o mișcare dinamică și reciprocă.

Autoritatea pe care o conduce Boiangiu are rolul de a facilita cooperarea între statele membre în domeniul mobilității forței de muncă și de a asigura aplicarea corectă a regulilor privind munca transfrontalieră. Instituția se ocupa nu doar de drepturile angajaților care lucrează în altă țară, ci și de provocărilor cu care se confruntă companiile care angajează sau detașează personal peste graniță – inclusiv probleme legate de asigurările sociale, recunoașterea calificărilor sau condițiile de viață și de muncă.

Va fi necesară monitorizarea continuă a acestor tendințe pentru a vedea dacă 2023 a fost doar un an de tranziție sau începutul unei noi etape în evoluția demografică a țării.