Actualitate 4 min citire

de ce se sculptă dovleci și ce înseamnă „Trick-or-Treat

De Bogdan Marin

de ce se sculptă dovleci și ce înseamnă „Trick-or-Treat

Cum a transformat creștinismul tradițiile vechi?

Credințe străvechi și obiceiuri moderne: geneza și practica sărbătorii de 31 octombrie

Fenomenu cultural cunoscut ca Halloween a suferit o transformare profundă, trecând de la rituri celtice antice la o sărbătoare globală de divertisment.

Această metamorfoză reflectă o sinteză între tradiții europene vechi și inovații nord-americane care au redefinit modul în care această zi este celebrată astăzi.

Rădăcinile istorice ale acestei zile se regăsesc în festivalul celtic numit Samhain, care marca încheierea sezonului de recoltă și începutul iernii. Această ceremonie avea loc în jurul datei de 1 noiembrie, fiind însoțită de focuri și adunări comunitare în seara precedentă.

În credințele populare din acea epocă, granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor se subția, permițând sufletele decedaților să se întoarcă printre oameni. Deși multe dintre aceste practici sunt cunoscute astăzi din mărturii consemnate ulterior, ele au format baza culturală a sărbătorii.

Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, obiceiurile populare s-au împletit treptat cu celebrările religioase dedicate sfinților și celor decedați.

În secolul al VIII-lea, papa Grigore al III-lea a dedicat un oratoriu din Bazilica Sfântul Petru tuturor sfinților, asociind această comemorare cu data de 1 noiembrie.

Seara precedentă era cunoscută în limba engleză drept „All Hallows’ Eve”, expresie din care a derivat numele actual de Halloween. În secolele următoare, în regiunile de vorbire gaelică din Irlanda și Scoția, s-au păstrat și dezvoltat obiceiuri specifice care au contribuit la conturarea sărbătorii moderne.

În secolul al XIX-lea, valul de imigranți din Insulele Britanice a dus aceste practici în America de Nord.

Aici, sculptarea legumelor pentru felinare, purtarea costumelor și vizitele din casă în casă pentru a primi daruri au căpătat formele cunoscute astăzi. Practica s-a consacrat în varianta sa modernă tocmai în acest context geografic și temporal.

Denumirea „Halloween” provine din prescurtarea expresiei „All Hallows’ Even”, unde „hallows” desemnează sfinții, iar „even” înseamnă „seară”.

Varianta ortografică cu apostrof, „Hallowe’en”, rămâne în uzul curent. Această expresie înseamnă „ajunul Zilei Tuturor Sfinților”, celebrată la 1 noiembrie în calendarul creștin apusean.

De ce „Trick or Treat” e cel mai cunoscut obicei?

Poetul scoțian Robert Burns a descris obiceiurile acestei nopți în poemul său „Halloween”, publicat inițial în 1786, oferind o perspectivă istorică prețioasă despre practici precum ghicirea destinului sau vizitele nocturne.

Paleta cromatică a sărbătorii este dominată de portocaliu și negru. Portocaliul evocă dovlecii și recoltele de toamnă, în timp ce negrul este asociat cu întunericul, moartea și necunoscutul.

Aceste culori sunt omniprezente în decorurile, costumele și materialele promționale ale evenimentelor tematice. Deși practicele variază de la o țară la alta, felinarele din dovleci, dulciurile și costumele rămân elementele cele mai răspândite la nivel global.

Obiceiul „Trick or Treat” este probabil cel mai cunoscut aspect al sărbătorii.

Copiii, îmbrăcați în ținute de fantome, vrăjitoare, supereroi sau alte personaje din povești, merg de la o ușă la alta pentru a colecta dulciuri. Formula engleză „Trick or Treat” exprimă în mod jucăuș alegerea dintre primirea unei dulciuri și executarea unei farse. În limba română, această expresie este adesea adaptată ca „Ne dați ori nu ne dați?”, păstrând sensul original fără a o traduce literal.

În anumite regiuni, dulciurile sunt însoțite de preparate de sezon, precum deserturi cu dovleac, mere caramelizate și produse de patiserie, adaptate obiceiurilor locale.

Sculptarea dovlecilor este un simbol central al Halloweenului. Procesul implică scobirea legumelor, decuparea fețelor amuzante sau înfricoșătoare și așezarea unor surse de lumină în interior.

Aceste felinare sunt ulterior folosite pentru decorarea locuințelor, grădinilor și spațiilor publice. Legenda care stă la baza acestui obicei este cea a lui Stingy Jack, un personaj viclean care a păcălit de mai multe ori Diavolul. După moarte, Jack nu a fost primit nici în Rai, nici în Iad, fiind sortit să rătăcească veșnic pe pământ.

Singura lui sursă de lumină era un tăciune aprins, plasat într-o gulie scobită, devenind astfel „Jack-o’-Lantern”.

Purtarea costumelor și a măștilor are legături directe cu vechile practici europene de deghizare și vizitare a gospodăriilor. În timp, ținutele au evoluat din figuri înfricoșătoare către personaje din filme, seriale și povești contemporane.

Astăzi, la petrecerile tematice participă atât copii, cât și adulți, iar alegerea personajelor reflectă tot mai mult influențele culturii populare actuale.

În România, Halloweenul este marcat prin petreceri tematice, activități pentru copii și decoruri inspirate de simbolurile sărbătorii. Printre manifestările organizate se numără concursurile de costume, atelierele creative și activitățile de sculptare a dovlecilor.

Felinarele, fantomele, liliecii și pânzele de păianjen artificiale sunt folosite pentru amenajarea spațiilor, iar proiecțiile de filme de groază completează programul unor evenimente. Deși această sărbătoare nu face parte din vechile tradiții românești, ea este celebrată în principal ca prilej de divertisment pentru toate vârstele.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Digi24

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.