Execuția soților Rosenberg: Destinul tragic al cuplului acuzat de spionaj în America
David Greenglass, fratele lui Ethel, a fost prins în rețea!
Cuplul care a zguduit America: Adevărul ascuns în dosarele spionajului nuclear
Ultimele știri
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru UcrainaÎntr-o dimineață din 19 iunie 1953, în celula de execuție a închisorii Sing Sing, situată în statul New York, doi oameni pregăteau să fie trimiși la moarte prin electrocutare. Bărbatul avea 35 de ani, iar soția sa 37.
Cu câteva ore înainte de a fi duși pe scaunul electric, cei doi au scris ultimele rânduri adresate celor doi fiși, care aveau doar 10 și 6 ani.
În afara zidurilor închisorii, valuri de protest se răspândeau în mai multe țări ale lumii, iar cererile de grație ajunseseră chiar la Casa Albă. Totuși, președintele Dwight Eisenhower a respins solicitarea de clemență. Julius și Ethel Rosenberg au rămas în istoria Statelor Unite ca primul cuplu de cetățeni obișnuiți care a fost executat pentru fapte de spionaj.
Această poveste a divizat comunitatea internațională și a lăsat o amprentă profundă în conștiința americană.
Acuzația formală viza o conspirație menită să transmită secrete de stat către Uniunea Sovietică, cu accent pe informații sensibile din cadrul Proiectului Manhattan, programul federal destinat dezvoltării armamentului nuclear. Până în ultimele lor clipe, ambii au susținut că sunt nevinovați.
Cu toate acestea, trecerea timpului și declasificarea arhivelor au rescris narațiunea: implicarea lui Julius în rețeaua de informații sovietice a fost confirmată, în timp ce gradul de participare a lui Ethel rămâne un subiect de dezbatere istorică continuă.
Aici se află o dintre cele mai controversate episoade ale Războiului Rece, iar detaliile ultimelor ore petrecute în izolare sunt cu atât mai dureroase cu cât doi copii mici rămâneau orfani în urma condamnării părinților.
Pentru a înțelege de ce această pereche a ajuns în fața judecătorului, este necesar să ne întoarcem în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În acei ani, Statele Unite dezvoltau secret arma atomică. Proiectul Manhattan aduna cercetători, tehnicieni și militari, iar datele despre experimentele de laborator erau tratate ca unul dintre cele mai stricte secrete de securitate națională. În timp ce SUA construiau prima bombă nucleară, Moscova trimitea agenți pentru a obține informații despre progresele occidentale în domeniul atomic. Structura de spionaj sovietic dispunea de numeroase surse și intermediari. Una dintre figurile-cheie care a ajuns în centrul investigației americane a fost Julius Rosenberg.
Născut în New York pe 12 mai 1918, acesta lucra ca inginer electrician și părea legat de mișcarea comunistă încă din tinerețe.
Conform documentelor prezentate ulterior de Biroul Federal de Investigații (FBI), în timpul conflictului el a lucrat pentru Departamentul de Război și a fost marcat de serviciile sovietice ca un recrutator capabil să aducă date tehnice și militare.
Unul dintre persoanele atrase în această rețea a fost David Greenglass, fratele lui Ethel. Acesta servea ca mecanic în armata americană și fusese afectat la bază din Los Alamos, New Mexico, unde se desfășurau experimentele pentru bomba atomică. Ajuns acolo în august 1944, el avea acces direct la informații din inima programului nuclear. Conform relatăriilor oficiale despre anchetă și proces, soții Rosenberg ar fi încercat să convingă David să livreze date despre activitățile din Los Alamos. Inițial rezistent, acesta a acceptat ulterior să colaboreze. Un alt personaj central în rețea a fost Harry Gold, un chimist din Philadelphia care funcționa ca curier pentru serviciile sovietice.
Identificarea lui Gold a urmat arestării fizicianului Klaus Fuchs în Marea Britanie. Fuchs, un om de știință german care lucrase la proiectul nuclear anglo-american, a recunoscut că a transmis informații atomice către Moscova. A fost arestat pe 2 februarie 1950.
Mărturiile lui Gold au dus la David Greenglass, iar informațiile sale au condus anchetatorii spre Julius Rosenberg. La rândul său, Julius era conectat la alte persoane care furnizau date tehnice sovietice. Este esențială o nuanță: rețeaua atomică sovietică era mult mai mare decât familia Rosenberg. Alte surse, precum Fuchs, aveau contribuții proprii.
Dosarul Rosenberg includea date din activitatea lui Greenglass la Los Alamos, dar asta nu însemna că cei doi soți au furat singuri planurile complete ale bombei sau că succesul nuclear sovietic se datorează exclusiv lor.
Julius a fost arestat pe 17 iulie 1950. Soția sa, Ethel, a fost reținută aproape o lună mai târziu, pe 11 august.
Un pilon al acuzării s-a clătinat decenii mai târziu!
Amândoi au fost acuzați de conspirație pentru încălcarea legii americane privind spionajul. Investigația se baza în mare măsură pe declarațiile membrilor rețelei, în special pe cele ale lui Greenglass și Gold. Pentru procurori, mărturia lui Greenglass era crucială: el era nu doar un martor oarecare, ci fratele lui Ethel și un om care recunoștea propria implicare.
Procesul a început pe 6 martie 1951, într-o instanță federală din New York. În fața juriului, David Greenglass a povestit că a livrat informații despre bomba atomică și că materialele au ajuns la Julius. Aspectul cel mai grav al mărturiei sale a vizat rolul surorii sale.
El a susținut că Ethel a folosit o mașină de scris în apartamentul familiei pentru a transcrie notițele secrete, facilitând astfel transmiterea lor mai departe.
Soția sa, Ruth Greenglass, a susținut această versiune. Această acuzație a avut o greutate enormă.
În cazul lui Julius, probele privind activitatea sa de recrutare și legăturile cu rețeaua sovietică erau clare.
În cazul lui Ethel, presupusa transcriere a documentelor a fost una dintre principalele dovezi folosite pentru a demonstra că nu era doar soția unui spion, ci o participantă activă la conspirație.
Pe 29 martie 1951, juriul a declarat vinovați Julius și Ethel Rosenberg, precum și altul inculpat, Morton Sobell. Pe 5 aprilie, judecătorul Irving Kaufman a pronunțat sentințele: moarte pentru soții Rosenberg și 30 de ani de închisoare pentru Sobell. David Greenglass, care recunoscuse propria implicare și colaborase cu procurorii, a primit 15 ani. A fost eliberat în 1960, după aproximativ zece ani de detenție.
Decenii mai târziu, unul dintre pilonii acuzării a început să se clatine. David Greenglass, martorul-cheie împotriva surorii sale, a recunoscut că nu își mai amintea clar dacă Ethel a fost cea care a dactilografiat documentele.
Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes II” de la CBS, în 2001, el a declarat că știa că notițele au fost tipărite, dar nu putea preciza cine a făcut acest lucru și dacă Ethel era prezentă.
A admis că nu avea o amintire concretă despre implicarea directă a surorii sale cu mașina de scris. Mai mult, a susținut că procurorul Roy Cohn l-ar fi ghidat să declare că Ethel a transcris informațiile. A recunoscut că a protejat soția și copiii, chiar dacă însemna să-și incrimineze sora.
Într-un alt moment al mărturisirii, a explicat că nu și-ar fi sacrificat familia pentru sora lui.
Această declarație a reaprins întrebarea care însoțește cazul de decenii: cât de solidă a fost, de fapt, baza condamnării lui Ethel?
În 2008, publicarea stenogramei mărturiilor din fața marelui juriu a adus alte semne de întrebare. Potrivit relatării Associated Press publicate de Los Angeles Times, Ruth Greenglass nu afirmase în declarația sa inițială că a văzut-o pe Ethel dactilografiind documentele. În schimb, ea spusese că a scris ea însăși informațiile de mână. În 2015, alte declarații ale lui David Greenglass din fața juriului au fost făcute publice. În acea mărturie, el nu și-a implicat sora în activitățile de spionaj și a spus explicit că nu discutase cu ea despre aceste lucruri.
Aceste documente nu anulează automat condamnarea din 1951, dar au schimbat profund dezbaterea istorică privind rolul lui Ethel. Mărturia care contribuise decisiv la trimiterea ei la moarte a fost pusă sub semnul întrebării chiar de omul care o făcuse.
Un alt moment important în reevaluarea cazului a venit în septembrie 2024, când Associated Press a publicat informații despre un document declasificat al serviciilor americane de informații. Un memorandum redactat pe 22 august 1950 de Meredith Gardner, specialist în descifrarea comunicațiilor sovietice care lucra pentru structurile care au devenit ulterior NSA, a fost obținut de fiii soților Rosenberg printr-o cerere în baza legii privind accesul la informații.
Gardner nota, pe baza mesajelor descifrate, că Ethel știa despre activitatea soțului său, dar că, din cauza stării sale de sănătate, nu.
Sursă: Știri pe surse
Alte știri:
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță…
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?…
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru Ucraina…
Luca Niculescu a deschis ședința de Guvern și a prezentat principalele măsuri ale premierului…