Actualitate 4 min citire

Franța intră în criză: costurile împrumuturilor ating maxime de două decenii

De Simona Dragomir

Franța intră în criză: costurile împrumuturilor ating maxime de două decenii

Fragmentarea financiară a zonei euro rămâne cea mai mare îngrijorare!

Semnalele de alarmă provenite de la Paris indică o deteriorare accelerată a stării financiare a Franței, o evoluție care amintește puternic de turbulențele din perioada crizei datoriilor suverane în zona euro. Conform informațiilor furnizate de CNBC, costurile aferente asigurării riscului de neplată și randamentele titlurilor de stat au atins cote care nu mai fuseseră văzute de la începutul deceniului 2010.

Deși analiștii piețelor financiare subliniază faptul că economia europeană este acum mult mai bine pregătită față de acum cincisprezece ani, există o temere persistentă că instabilitatea ar putea prinde contur și în alte state membre ale blocului.

Un indicator cheie al acestei tensiuni este depășirea pragului de 5% pentru randamentul obligațiunilor franceze cu scadență la zece ani, un eveniment remarcabil care nu s-a produs din 2002. Situația s-a acutizat în ziua de joi, când diferența de randament față de titlurile german echivalente a depășit bariera de 170 de puncte de bază, stabilind un record istoric de la ultima criză majoră a datoriilor suverane.

În paralel, prețul protecției împotriva riscului de insolvență a statului francez a urcat, de asemenea, la niveluri maxime ale acelei perioade critice.

Această presiune intensă exercitată asupra pieței obligațiunilor este alimentată de îngrijorările investitorilor legate de deficitul bugetar persistent, de creșterea continuă a datoriei publice și de fragilitatea conjuncturii economice din Franța. Executivul de la Paris a fost nevoit să revizuiască în scădere prognoza de creștere economică pentru anul 2026, reducând-o la o rată modestă de 0,5%. Această perspectivă sumbră este complicată de instabilitatea politică internă și de valurile de proteste sociale, care îngreunează implementarea măsurilor stricte de consolidare fiscală necesare.

Datele statistice confirmă gravitatea situației: datoria publică a Franței a ajuns la 119% din produsul intern brut la finalul celui de-al doilea trimestru din 2026.

Acest nivel se apropie alarmant de cota înregistrată de Grecia înainte de explozia crizei datoriilor, când ponderea datoriei în PIB era de 128% la sfârșitul anului 2009.

Carsten Brzeski, directorul global de cercetare macroeconomică de la ING, declară categoric că Franța se află deja într-o criză profundă. Deși nu identifică un risc iminent de lipsă de lichidități pentru guvern, el susține că erodarea încrederii investitorilor impune intervenții urgente din partea autorităților competente.

John Stopford vede o perspectivă similară la Ninety One!

Perspectiva este similară și pentru John Stopford, director pentru investiții multi-active la Ninety One, care observă o schimbare radicală în percepția piețelor. Franța, istoric considerată una dintre coloanele financiare ale Europei, este tratată acum de investitori la fel ca economia periferică, o consecință directă a incertitudinilor fiscale și politice persistente.

Cel mai mare temei de îngrijorare rămâne potențiala fragmentare financiară a zonei euro, scenariu în care statele membre, deși folosesc moneda unică, ar fi constrânse să suporte costuri de finanțare foarte dispare. Majorarea ratelor dobânzilor ar putea crește povara datoriei publice, declanșând un cerc vicios în care împrumuturile devin din ce în ce mai scumpe, ducând la o deteriorare progresivă a finanțelor guvernamentale.

Un mecanism similar a fost decisiv în criza din anii 2010, când problemele Greciei s-au extins rapid către Portugalia, Irlanda, Italia și Spania, forțând intervenții internaționale masive și programe dureroase de austeritate.

Totuși, experții subliniază diferențele majore față de perioada 2011–2012. Sistemul bancar european este acum mai solid, integrarea financiară a avansat considerabil, iar instituțiile zonei euro dispun de instrumente suplimentare pentru a amortiza șocurile. Strategii de la BlackRock consideră că contextul actual este fundamental diferit de cel precedent crizei datoriilor suverane, chiar dacă recunosc că noi episoade de volatilitate și efecte de propagare rămân posibile.

George Lagarias, economist-șef la Forvis Mazars, estimează că Franța trăiește deja o criză a datoriei, dar evaluează probabilitatea extinderii acesteia într-un șir de evenimente similar anilor 2010 la doar 10%-20%. El notează că vulnerabilitățile fiscale franceze sunt cunoscute de piață, spre deosebire de Grecia, unde revizuirea bruscă a deficitului a șocat încrederea.

O agravare a situației ar putea ridica costurile de împrumut și pentru Italia și Spania, forțând guvernele respective să taie cheltuielile publice și amplificând tensiunile politice.

Alex Everett, director de investiții la Aberdeen Investments, concluzionează că dificultățile actuale trebuie interpretate mai degrabă ca un risc specific Franței, decât ca o amenințare sistemică pentru întreaga zonă euro.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Agenția News

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.