Peste 18% dintre români nu își permit o masă cu carne la fiecare două zile

Cum se complică situația cu noul indicator din raport?

Conform statisticilor recent publicate de Eurostat, România se confruntă cu o realitate economică îngrijorătoare, plasându-se în ultima poziție a clasamentului european pe două criterii esențiale ale calității vieții: capacitatea de a consuma mese proteice și accesul la conectivitate digitală. Anul 2025 marchează un moment în care datele oficiale relevă că 18,1% din cetățenii noștri declară că nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a-și permite o masă consistentă, bazată pe carne, pui, pește sau echivalente vegetariene, la intervale de două zile.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Această cifră depășește considerabil media Uniunii Europene, care se situează la doar 8,5%, ceea ce înseamnă că proporția românească este mai mult decât dublă față de standardul comunitar.

În contrast flagrant cu situația din țara noastră, Cipru ocupă prima poziție în acest clasament inversat, având cea mai mică rată de populație afectată de această constrângere bugetară, cu un procent de doar 1,2%. Astfel, diferența dintre România și liderul acestui indicator este dramatică, ponderea locală fiind de peste 15 ori mai mare decât cea înregistrată în statul insular.

Este important de precizat că acest metric nu măsoară preferințele alimentare ale cetățenilor, ci reflectă strict incapacitatea materială de a acoperi costurile unui astfel de tip de alimentație la frecvența specificată.

Situația devine și mai complexă atunci când analizăm alt indicator crucial prezentat în același raport: posibilitatea gospodăriilor de a suporta cheltuielile pentru o conexiune internet destinată uzului personal în cadrul locuinței. Aici, România reușește din nou să înregistreze cea mai mare pondere din întreaga Uniune, cu 6,2% din populație care nu își poate permite serviciul de conectivitate.

Media europeană pentru acest parametru este de doar 2%, ceea ce subliniază faptul că bariera financiară pentru români este de peste trei ori mai mare decât în restul blocului comunitar.

La polul opus se află Finlanda, unde doar 0,1% din locuitori se confruntă cu dificultăți financiare în achiziționarea accesului la internet acasă.

Un alt aspect semnalat de autoritățile statistice europene privește viața socială și culturală, măsurată prin participarea la activități de recreere.

Datele vin din raportul „Key figures” din 2026!

În anul de referință 2025, 12,1% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat că nu aveau fonduri suficiente pentru a participa regulat la hobby-uri sau activități de relaxare.

Disparitățile naționale sunt remarcabile în acest domeniu, Croația prezentând cea mai scăzută rată de 3,9%, în timp ce Grecia se situează la celălât capăt al spectrului, cu o valoare de 27,3%.

Aceste informații sunt extrase din ediția din 2026 a raportului „Key figures on European living conditions”, document care analizează detaliat condițiile de existență în spațiul UE, acordând o atenție specială vulnerabilităților sociale și economice. Raportul pune în lumina reflectoarelor inegalitățile profunde dintre statele membre în ceea ce privește accesul la servicii și bunuri considerate fundamentale pentru un trai demn.

Pentru România, datele din 2025 confirmă o tendință negativă, țara noastră lider negativ atât în ceea ce privește masa consistentă la fiecare două zile, cât și în privința conectivității internet personale.

Contextul general economic continuă să genereze discuții intense în mediul public, inclusiv despre deciziile politice recente. De exemplu, se debatează intens dacă alegerea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, o decizie luată de Nicușor Dan, reprezintă pasul corect pentru ameliorarea acestor probleme structurale.

Pe lângă aceste dezbateri interne, România este implicată și în proiecte europene majore, precum inițiativa de reducere a costurilor de conformare pentru companii, un demers care vizează eliminarea a 300 de milioane de euro anual din cheltuielile administrative, mizând pe simplificare și eficiență.

Evenimente recente din afara granițelor, cum ar fi incidentul dintr-o școală din Polonia, unde un adolescent în vârstă de 19 ani a atacat cu cuțitul mai mulți elevi și un profesor, aducând în atenție starea gravă a mai multor victime, amintesc de importanța siguranței sociale, un alt pilon al condițiilor de viață monitorizate de Eurostat. Totuși, focusul principal rămâne pe indicatorii economici și sociali care definesc calitatea vieții zilnice a cetățenilor, subliniind necesitatea unor politici publice mai robuste pentru a reduce aceste disparități.