Actualitate 4 min citire

Pierdut 45.000 de euro: cum o bulgară a fost păcălită de falși polițiști

De Simona Dragomir

Pierdut 45.000 de euro: cum o bulgară a fost păcălită de falși polițiști

Cum a început înșelătoria?

Economii de 45.000 de euro s-au evaporat din contul unei femei de 64 de ani, într-o schemă elaborată de escroci care au profitat de încrederea victimei în forțele de ordine. Incidentul, care a traversat granița dintre Bulgaria și România, s-a soldat cu o pierdere materială semnificativă: banii au fost ascunși într-o geacă și lăsați lângă containere de gunoi din Craiova, locul unde au fost recuperați rapid de fraudași.

Victima, o locuitoare a satului Smoleanovți, din regiunea Montana (nordul Bulgariei), a fost ținta unor manipulări telefonice complexe. Mai mulți indivizi, care se prezentau ca reprezentanți ai poliției, au reușit să o convingă că participă la o misiune secretă destinată capturării unor inculpați implicați în scheme de fraudă bancară.

Consecința acestei convingeri profunde a fost retragerea integrală a economiilor și transportul lor fizic într-un alt oraș, conform instrucțiunilor primite.

Cronologia evenimentelor pornește de la finalul lunii septembrie, perioadă în care s-a declanșat întregul mecanism al înșelătoriei. Femeia a fost contactată inițial de un bărbat necunoscut, care a adoptat un ton amenințător la telefon.

Imediat după acest apel intimidant, a intervenit o altă voce, identificându-se ca „inspector Kirilov”, un polițist presupus. Sub umbrela unei investigații curente asupra abuzurilor în sectorul bancar, falsul ofițer a explicat victimei necesitatea colaborării stricte cu autoritățile. Scopul declarat era prinderea în flagrant delict a persoanelor implicate, iar femeia a fost informată că rolul ei este crucial pentru succesul operațiunii.

Conform detaliilor furnizate de Inspectoratul de Poliție din Montana și publicate de sursa bulgară Nova. bg, escrocii au emis o serie de directive tehnice.

Banii ascunși lângă containere!

Victimei i s-a cerut să își transfere fondurile către o instituție bancară diferită și, mai important, să ceară majorarea limitelor zilnice de retragere pentru cardurile sale de debit.

Aceste măsuri aparent administrative au fost urmate de execuție imediată. Timp de câteva zile, femeia a efectuat retrageri repetate de la bancomatele din zona Montana. Procesul s-a încheiat pe data de 11 octombrie, moment în care a reușit să strângă suma totală indicată de șefii operării fictive: 45.000 de euro.

Următoarea etapă a implicat deplasarea geografică a banilor. Pe 12 octombrie, odată ce fondurile erau fizic în posesia sa, femeia a primit noi instrucțiuni precise. Trebuia să se deplaseze din Bulgaria către orașul românesc Craiova. Aici, misiunea sa „secretă” prevedea lăsarea sumei într-un punct specificat de către escroci. Ajunsă în România, bulgăroaica a pus banii în interiorul unei jachete. Respectând cu exactitate indicațiile audiate la telefon, a lăsat haina lângă niște containere de colectare a deșeurilor.

În mintea ei, gestul era parte integrantă a unei proceduri politienești care urma să duce la identificarea infractorilor, nedându-se seama că banii urmau să fie ridicați rapid de compliceii săi.

Dezvăluirea realității a avut loc abia pe 20 octombrie, când femeia a împărtășit experiența cu apropiații, conștientizând atunci că a fost victima unei înșelăciuni. Autoritățile locale au demarat o anchetă penală specializată pe tema fraudelor. Cercetările sunt coordonate de Inspectoratul de Poliție din Montana, care analizează modul în care apelurile telefonice au fost utilizate pentru a determina victima să urmeze comenzile unor persoane care invocaau statutul de reprezentanți ai legii.

Metodologia utilizată de escroci se bazează pe exploatarea încrederii populare în instituțiile statale.

Prin invocarea unei anchete confidențiale, victimele sunt puse sub presiune psihologică pentru a retrage sume considerabile, a le transporta în alte localități sau a le lăsa în spații publice, de unde sunt prelevate ulterior de rețelele de fraudași.

De ce nu a sesizat mai devreme?

Specialiștii subliniază importanța prudenței în cazul primirii de apeluri de la persoane care se prezintă ca polițiști, angajați bancari sau funcționari ai altor instituții, mai ales când se solicită mișcarea fondurilor.

Declarația verbală a identității apelantului nu constituie o dovadă autentică a apartenenței la instituția respectivă.

Orice cerere neobișnuită de a retrage economii, de a le muta în alte orașe sau de a le abandona în locuri publice trebuie tratată ca un indicator potențial de fraudă. Recomandarea standard în astfel de scenarii este ca persoana contactată să încheie conversația telefonică și să verifice detaliile prin canalele oficiale cunoscute ale instituției respective. Este esențial să nu se divulge date bancare și să nu se execute indicații care implică predarea lichidităților unor necunoscuți.

Acest tip de scheme nu este izolat, ci se înscrie într-un trend global de înșelăciuni care generează pierderi financiare substanțiale.

Recent, în Marea Britanie, o femeie în vârstă de 80 de ani a suferit o pierdere de 161.000 de euro.

Ea a fost convinsă să trimită bani unui partener romantic fictiv, creat și menținut în viață prin mesaje și apeluri constante, o metodă cunoscută sub numele de „romance scam”.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Știri pe surse

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.