Producția de energie electrică a scăzut cu 3% în primele șapte luni din 2026

Termocentralele au generat 8,81 miliarde kWh în prima jumătate a anului!

România a înregistrat o scădere de trei procente a producției de energie electrică în intervalul ianuarie-iulie 2026, în comparație cu aceleași luni din anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această reducere se reflectă în volumul total de energie generată, care a ajuns la 40,356 miliarde de kilowatiori, o valoare mai mare cu 54 de mii de kilowatiori față de perioada analogă din 2025, datorită creșterilor semnificative în anumite surse regenerabile care au compenzat parțial scăderea în alte secțori.

Ultimele știri

Cele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul Mureșan

Consumul de energie electrică la nivelul populației a cunoscut o diminuare semnificativă, scăzând cu aproape doisprezece procente, mai precis cu 11,9%, conform același raport al INS. Această tendință a contribuit la reducerea consumului final de energie electrică, care a fost de 28,076 miliarde de kilowatiori, o valoare mai mică cu 4,3% față de anul trecut.

În sectorul economic, consumul de energie electrică a scăzut cu 1,8%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere de 7%, iar cele mai accentuate reducere au fost observate exact la nivelul consumatorilor domestici.

Pe partea exporturilor, România a îmbunătățit poziția sa pe piața regională a energiei, cu vânzările de energie electrică care au ajuns la 9,035 miliarde de kilowatiori în primele șapte luni ale anului 2026, marcând o creștere de 930,2 milioane de kilowatiori față de perioada analogă din 2025. Acest crescut semnificativ a compensat în parte scăderea importurilor, care au diminuat cu 9,4%, ajungând la un volumen de 8,87 milioane de tone echivalente petrol, după cum a raportat News.

ro, indicând o schimbare în balanța comercială a energiei în favoarea exporturilor.

Analizând sursele de producție, termocentralele au contribuit cu 8,81 miliarde de kilowatiori, o valoare mai mică cu 756,8 milioane de kilowatiori, respectiv cu 7,9%, față de aceeași perioadă din anul anterior, refletând o scădere continuă în utilizarea combustibililor fosili pentru generarea de energie. În contrast, hidrocentralele au evidențiat o performență remarcabilă, producând 8,391 miliarde de kilowatiori, cu 16,4% mai mult decât în primele șapte luni din 2025, beneficiind de condiții hidrologice favorabile.

De ce a scăzut producția de energie electrică cu 3% în 2026?

Centralele nuclearo-electrice au produs 5,355 miliarde de kilowatiori, o valoare mai mică cu 12,3% față de 2025, indicând o scădere în contribuția acestei surse la mixul energetic național. Pe de altă parte, energia eoliană a cunoscut o creștere apreciabilă, cu producția ajungând la 3,62 miliarde de kilowatiori, crescând cu 227,4 milioane de kilowatiori față de perioada analogă din anul precedent, demonstrând o extindere constantă a capacităților de capturare a vântului.

Totuși, cea mai mare din toate creșterile a fost înregistrată la nivelul energiei solare. Centralele fotovoltaice au generat 4,10 miliarde de kilowatiori în intervalul ianuarie-iulie 2026, o creștere de 1,20 miliarde de kilowatiori față de aceleași luni din 2025, reflectând o expansiune rapidă a instalărilor solare pe teritoriul național, susținută de politici de stimulare și costuri în scădere ale tehnologiei fotovoltaice.

În ceea ce privește resursele de energie primară, acestea au totalizat 18,138 milioane de tone echivalente petrol în primele șapte luni ale anului 2026, o scădere de 1,20 milioane de tep, respectiv 6,2%, față de perioada analogă din 2025. În schimb, resursele de energie electrică au cunoscut o variație mică pozitivă, crescând cu 0,1%, indicând o stabilizare în producția netă de energie malgré fluctuărilor în sursele primare.

Consumul tehnologic propriu, asociat perdărilor în rețele de transport și distribuție precum și consumul stațiilor de producție, a fost de 3,244 miliarde de kilowatiori, o creștere cu 381 de milioane de kilowatiori față de anul trecut, sugerând o creștere în infrastructura energetică sau în eficiența operativă a instalațiilor, deși această creștere contribuie la consumul brut fără a beneficia utilizatorilor finali.

Toate aceste date, colectate și interpretate de INS, ilustrează o tranziție complexă a sistemului electric românesc: în timp ce sursele convencionale precum termocentralele și centralele nucleare scad în producție, sursele regenerabile — în special hidro, eolian și în special solar — înregistrează creșteri semnificative. Deși consumul populației a scăzut drastic, exporturile au crescut puternic, sugerând o orientare spre valorificarea excedenților pe piațele externe, în contextul unei scăderi generale a consumului primar și unei adaptări structurale a balanței energetice nationale.