Proiecte de referință premiate la Anuala de Arhitectură București
Ce se întâmplă la Mociur, în județul Reșița?
Premiile Anualei de Arhitectură București 2026 au fost acordate joi, 22 octombrie, într-o atmosferă de celebrare profesională, cu accent pus pe proiecte care redescoperă potențialul urban și social al spațiilor existente. Printre lucrările distinse se numără amenajarea recentă a Insulei Lacul Morii, realizată în Capitală ca urmare a unui concurs internațional, precum și intervenția la locuințele sociale din zona Mociur și restaurarea reședinței domnești de la Mănăstirea Slatina, din Bucovina, o ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuConform datelor furnizate de arhitectul Emil Ivănescu, fostul președinte al filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și moderatorul evenimentului, competiția a mobilizat peste 400 de proiecte, o cifră care atestă vitalitatea sectorului.
Ceremonia s-a desfășurat în atriumul Bibliotecii Naționale a României, un spațiu central situat la parter, care se deschide spre galeriile etajelor superioare, oferind un cadru adecvat pentru o audiență numeroasă, compusă din studenți și profesori de arhitectură, mulți dintre ei făcând parte chiar din echipele participante la concurs.
Ediția a 24-a a acestui eveniment s-a inaugurat printr-o dezbatere provocatoare, intitulată „AI versus Architect”, menită să clarifice gradul de intervenție umană în procesul de proiectare contemporan. Membrii consiliului OAR au analizat utilizarea inteligenței artificiale ca instrument de lucru, prezentând trei platforme dezvoltate cu ajutorul AI, ale căror scopuri principale constau în reducerea timpului consumat de procedurile birocratice, eliberând astfel energie pentru creativitate.
Până la finalul lunii noiembrie, mai sunt programate încă patru evenimente și dezbateri profesionale dedicate acestei teme.
Un invitat de seamă, Mads Birgens, directorul Departamentului de Urbanism al biroului COBE din Danemarca și membru al juriului pentru categoria „Arhitectură construită”, a adus în atenția publicului transformarea zonelor portuare din Copenhaga în cartiere mixte, dotate cu locuințe, servicii și spații de recreere.
Arhitectul a subliniat importanța reutilizării patrimoniului industrial și a limitelor pe care le are inteligența artificială în captarea sensibilității spațiale.
Din perspectiva premiatelor locale, amenajarea Insulei Lacul Morii a fost distinsă la secțiunea „Arhitectură și spațiul public”. Proiectul integrează structuri de umbrire, arbori, suprafețe vegetale și zone de activitate situate lângă apele râului Dâmbovița.
O mențiune deosebită a primit și Administrația Locală a Sectorului 6, recompensată într-o secțiune nouă, inedită, dedicată clienților, recunoscuți pentru capacitatea lor de a formula cerințe clare, de a evalua corect calitatea și de a respecta proiectul până la finalizarea sa.
Reprezentanții echipei Metapolis Architects au descris parteneriatul cu autoritățile, de la faza de concurs până la execuție, folosind metafora „construirii” clientului: un beneficiar informat și implicat este capabil să urmărească fidelitatea implementării vizierii inițiale.
La Mociur, în județul Reșița, intervenția asupra locuințelor sociale a generat schimbări vizibile și în modul de utilizare a spațiilor înconjurătoare clădirilor. După mutarea locuitorilor în noua lor casă, zonele comune și playground-urile au devenit mai îngrijite, conform mărturiei arhitectei Hildegard Brandl, reprezentanta echipei UNITH2B, care a contrastat actuala curățenie cu starea anterioară a zonei, unde se acumulau deșeuri.
„Ne plac provocările, să lucrăm alături de comunități”, a declarat ea, prezentând proiectul în cadrul secțiunii „Arhitectura locuinței colective”.
Restaurarea ansamblului de la Mănăstirea Slatina, din județul Suceava, a primit aprecierea juriului la secțiunea „Arhitectură și patrimoniu”. Lucrările, semnate de Polarh Design, s-au concentrat pe o clădire din complexul ctitorit de Alexandru Lăpușneanu. Tot în domeniul intervențiilor asupra construcțiilor istorice, dar privind de data aceasta acoperișul unei biserici, a fost distins proiectul „A Roof for St. Michael / Ein Dach für die Burgkirche”, prezentat la secțiunea „Arhitectură și experiment”.
În sfera HoReCa, premiul a fost acordat amenajării unei stații de telecabină, dotată cu restaurant, bar și spații pentru evenimente, prin intermediul proiectului „Panoramic”, avându-l pe Corvin Cristian printre autori.
La secțiunea lucrărilor de diplomă, proiectul Annei Noni, de la Facultatea de Arhitectură de Interior a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Minulescu (UAUIM), a propus transformarea Moarei lui Assan din București într-un centru de proiecții cinematice, adăugând o funcțiune culturală unui fost spațiu industrial.
Discursul lui Mads Birgens a surprins esența reconversiei portuare din Copenhaga, descrisă ca un „enorm parc albastru”.
Zonele portuare au fost transformate în cartiere rezidențiale, cu școli, magazine și spații de relaxare, iar apa portului, acum accesibilă înotului și altor activități, a devenit un bun public, utilizabil de toți cetățenii.
În cartierul Nordhavn, unde COBE activează de aproximativ două decenii, locuințele sunt situate în proximitate cu serviciile esențiale, iar infrastructura de metrou este integrată cu traseele pentru biciclete, transportul fluvial și parcările.
Se dubita de capacitatea noastră de a genera viață urbană în mijlocul acestui district portuar.
Cum transformă Paper Island fosta zonă industrială!
Însă, după circa zece ani, am demonstrat contrariul, a menționat Birgens, subliniind că în acest proces nu a fost implicată inteligența artificială.
Biroul COBE își are sediul într-un fost depozit din aceeași zonă, reunind arhitecți, urbaniști și peisagiști.
Proiectele lor îmbină transformarea clădirilor existente cu amenajarea spațiilor publice și adaptarea zonelor costiere la creșterea nivelului mării.
Un exemplu emblematic de reconversie este silozul din portul Copenhaga, transformat în locuințe.
Proiectanții au conservat diferențele de nivel din structura originală, rezultând apartamente cu înălțimi interioare variabile, cuprinse între 3,5 și 9 metri.
„Am păstrat înălțimile nivelurilor clădirii existente”, a explicat Birgens.
Clădirea a fost scanată tridimensional, iar modulele fațadei noi au fost fabricate special pentru pozițiile de montare, respectând geometria specifică a construcției. Arhitectul a folosit acest caz pentru a susține avantajele renovării și reconversiei față de demolare, evidențiind importanța integrării patrimoniului urban în moștenirea lăsată generațiilor viitoare.
Pe insula Paper Island, un fost sit industrial central, proiectul prezintă o combinație de locuințe private, locuințe accesibile și un hotel.
Birgens a explicat că politica publică aplicată în aceste dezvoltări impune o pondere de 25% pentru locuințe accesibil financiare.
„Prin politici publice și prin colaborarea arhitecților cu politicienii, putem crea dezvoltări de calitate superioară, situate central, dar care oferă locuințe pentru niveluri de venit foarte diverse”, a afirmat el.
Arhitectul a atras atenția asupra crizei locative din Europa și a necesității construirii de locuințe noi, punând accent pe renovarea și reconversia clădirilor existente pentru a conserva patrimoniul urban.
Spațiile de la nivel parter sunt deschise publicului, în timp ce grădinile proprietarilor sunt amenajate la etaj, asigurând intimitatea, separată de fluxul public.
Birgens a discutat și despre atractivitatea Copenhagei pentru vizitatori, care vin să experimenteze stilul de viață local, inclusiv deplasarea cu bicicleta.
„Vine să experimenteze stilul de viață din Copenhaga și să participe, pe două roți, la noul spațiu public”, a observat el.
Utilizarea bicicletelor indiferent de condițiile meteo este facilitată de trasee interconectate, parcări dedicate și legături directe cu transportul public.
În cadrul dezbaterii despre „AI versus Architect”, Birgens și-a exprimat speranța ca noile instrumente digitale să elibereze timpul arhitecților pentru Totuși, a subliniat că experiența directă a unui loc rămâne crucială în proiectare. „Consider că acesta este un aspect pe care inteligența artificială nu îl va putea interpreta niciodată: modul în care percepem spațiul, felul în care îl simțim”, a declarat arhitectul.
Problemele urbane precum congestia, demolările excesive, segregarea socială, pierderea biodiversității și schimbările climatice au fost punctele de reper la care s-au raportat proiectele prezentate.
„Obiectivul fundamental al orășenilor este să fim împreună și să trăim bine împreună”, a conchis Birgens.
În timpul galei, Emil Ivănescu a amintit de pregătirile pentru un concurs internațional de soluții privind reamenajarea axei Bălcescu–Magheru–Piața Romană, inițiat de Primăria Capitalei în parteneriat cu OAR. Consultarea publică, lansată miercuri, va contribui la definirea temei de concurs. Autoritățile propus transformarea bulevardelor dintr-un simplu corridor de tranzit într-o destinație atractivă pentru locuitori și turiști. Lista completă a nominalizărilor, premiilor și distincțiilor acordate la Anuala de Arhitectură București 2026 poate fi consultată pe site-ul anuala. ro.
Sursă: G4Media
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…