Războiul cu Iranul a costat lumea arabă 150 de miliarde de dolari în prima lună

Cifrele șocante prezentate?

Conflictul armat declanșat de Statele Unite împotriva Teheranului, susținut de Israel și însoțit de represalii iraniane, a lovit economia regiunii arabe cu o forță devastatoare. Blocada Strâmtorii Hormuz a generat o criză fără precedent.

Ultimele știri

Alibec și Armstrong se confruntă într-o partidă amuzantă pe terenul de fotbal românescCele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premier

Conform datelor prezentate recent la ONU, pierderile cumulate ale economiilor locale au atins 150 de miliarde de dolari în primele 30 de zile de ostilități. Suma reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut total al zonei, un impact confirmat de autoritățile internaționale și raportat de media turcă TRT World.

Aceste cifre alarmante au fost evidențiate joi de Rania Al-Mashat, Subsecretar General al ONU și Secretar Executiv al Comisiei Economice și Sociale pentru Asia de Vest (ESCWA). Discursul a avut loc în cadrul unei ședinți speciale a Consiliului de Securitate, organizată conform procedurii Arria la inițiativa Bahrainului.

Oficiala a subliniat gravitatea situației, invocând estimările instituției pe care o conduce: Permiteți-mi să atrag atenția asupra unei cifre care șochează.

Calculațiile ESCWA indică faptul că prețul plătit pentru conflict, doar în prima lună a acestei crize, s-a ridicat la 150 de miliarde de dolari, o valoare echivalentă cu patru procente din PIB-ul regional, a declarat Al-Mashat, subliniind magnitudinea șocului financiar.

Comisia Economică și Socială pentru Asia de Vest cuprinde în jurisdicția sa 21 de state membre arabe, acoperind o zonă vastă care se întinde de la țărilor din Africa de Nord până la cele din Orientul Mijlociu. Contextul geopolitic al acestei deteriorări a fost stabilit pe 28 februarie, data la care forțele americane s-au alăturat Israelului în operațiunile militare directe împotriva Iranului. În fața delegaților ONU, Rania Al-Mashat a argumentat că amenințările aduse rutelor maritime prin Strâmtoarea Hormuz și Bab-el-Mandeb depășesc simplele aspecte de securitate militară.

Ele erodează fundamental procesele de dezvoltare, afectează fluxurile de aprovizionare cu bunuri esențiale, destabilizează mediul economic, lovește sectorul IMM-urilor și perturbă echilibrul economiei globale.

„De la Golful Persic, trecând prin Strâmtoarea Hormuz, și apoi spre Marea Roșie prin Strâmtoarea Bab al-Mandeb, mările, strâmtori și porturile formează un sistem interconectat vital, prin care circulă energia, alimentele și mărfurile către restul lumii. Dacă o singură verigă a acestui lanț este ruptă, întreaga structură colapsează”, a explicat oficialul ONU, ilustrând fragilitatea rețelei logistice globale.

Ce vulnerabilități preexistente au amplificat criza?

Ea a adăugat date statistice precise, menționând că Strâmtoarea Hormuz asigură tranzitul a aproximativ 25 la sută din comerțul mondial cu petrol maritim și a 19 la sută din schimburile cu gaze naturale lichefiate (GNL).

Mai mult, statele membre ale Grupului Cooperării din Golful Persic (GCC) exportă la nivel global cote semnificative de amoniac, îngrășăminte, sulf și aluminiu, resurse care sunt acum în pericol.

Dezbaterea a inclus și o analiză a vulnerabilităților preexistente.

Al-Mashat a informat delegații că, anterior izbucnirii războiului dintre SUA și Iran, nouă dintre cele 22 de țări arabe erau deja implicate în conflicte active sau se aflau în faza de redresare post-conflict.

Aceste state se confruntau cu infrastructuri avariate, marje fiscale limitate și o dependență crescută de importurile de alimente și combustibili.

Deși guvernele regionale au încercat să-și diversifice structurile economice pentru a reduce riscurile, noul război amenință să întârzie sau să blocheze investițiile necesare pentru această transformare.

Fazele initiale ale confruntării au fost marcate de evenimente dramatice.

Atacurile inițiale au dus la moartea rapidă a lui Ali Khamenei, liderul suprem de lungă durată al Iranului, precum și la eliminarea unei mari părți din conducerea militară și politică superioară, alături de sute de civili, mulți dintre ei fiind femei și copii. O anchetă sprijinită de ONU susține acum că administrația de la Washington a comis crime de război în teritoriul iranian în timpul primei faze a bombardamentelor.

Reacția Teheranului a fost imediată și coordonată. Iranul a preluat controlul efectiv asupra Strâmtorii Hormuz, punctul strategic prin care trecea istoric o cincime din petrolul consumat global. Forțele iraniene au lansat rachete și droni asupra monarhiilor arabe din Golful Persic, state care erau aliate cu Washingtonul. Aceste atacuri au distrus reputația de stabilitate și siguranță asociată țărilor bogate în resurse petroliere, amplificând incertitudinea în piețele financiare și energetice din întreaga lume.