Riscul unui accident nuclear la Cernavodă este zero, spune secretarul de stat la Energie

Cum se asigură siguranța la niveluri istorice scăzute ale Dunării?

Secretarul de stat la Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că probabilitatea unui accident nuclear la Centralele Nucleare din Cernavodă este absolut nule, chiar și în contextul în care nivelul Dunării a scăzut la doar 3 centimetri — o cote mai jos decât pragul de funcționare normală al sistemelor de răcire ale reactoarelor. A spus acest lucru după ce autoritățile au confirmat că reactoarele I și II rămân în stare de oprire sigură, o măsură preventivă necesară datorită scăderii semnificative a debitului fluvial, care, dacă ar scădea mai mult, ar face imposibilă evacuarea căldurii generate în nucleu prin mediul obișnuit.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Deși situarea hidrologică este exceptională — cu Dunaua la un minim istoric — Bușoi a subliniat că siguranța instalației nu este compromisă. Centralele nucleare sunt proiectate pentru a rezista la o gamă largă de scenarii, inclusiv cele cu variabile hidrologice extreme. În acest caz, toate procedurile de siguranță sunt activate și respectate. A menționat colaborarea cu Apelor Române, care au gestionat apa prin evacuarea controlată de la lacul Iezer și redirectedul fluxurilor de pe râurile Olt și Argeș, contribuind la menținerea unui debit suficient pentru sistemele de răcire de emergență.

Astfel, termicele critice nu sunt depășite chiar și în condiții de aprindere apei la nivele istorice scăzute.

Bușoi a precizat că, deși nivelul apei a ajuns la 3 centimetri — foarte aproape de limita administrativă de funcționare — există încă margini de siguranță construite în proiect, inclusiv o limită tehnică de 13 centimetri specificată în manualele de exploatare. Sub această valoare se aplică măsuri progresive de intervention. Prima etapă implică utilizarea unei singure pompe de rezervă.

Dacă situarea se aggravă, echipele specializate sunt pregătite să intervenească cu soluții suplimentare, toate coordonate de Nuclearelectrica în concert cu autoritățile naționale de protecție civilă și regulatoarele nucleare.

Ce consecințe are oprirea prelungită a reactoarelor pe piața de energie? Pe lângă asigurările privind siguranța nucleară, secretarul de stat a abordat și consecințele economice ale opririi prelungite a reactoarelor I și II.

Fiecare zi în care unitățile rămân oprite contribuie direct la creșterea presiunii pe piața internă de energie electrică, mai ales în intervalele de vârf ale selei, când consumul este cel mai ridicat.

În lipsa producției locale, România este forcedă să întample importuri de energie, un factor care, combinat cu volatilitatea pieței europene de gaze naturale, poate duce la creșteri semnificative ale prețului final pentru consumatori.

Ce margini de siguranță există și ce se face dacă situarea se aggravă?

Bușoi a făcut legătura explicită între criza gazelor naturale la nivel continental și evoluția tarifelor de energie electrică. Creșterea indicelui TTF — benchmark-ul european pentru gazul natural — are un impact direct și imediat pe costurile de producție în centralele termice, care, în lipsa producției nucleare, trebuie să compenseze deficitul.

Deși există riscuri de creștere a prețurilor, el nu vede motive justificabile pentru majiri peste 20% în prezent. Prioritatea absolută rămâne redarea în funcțiune a unităților I și II — dar exclusiv în condiții de siguranță plenă verificată.

Ce se face pentru a pregăti sistemul pentru viitor?

În acest sens, Bușoi a subliniat că toate echipele tehnice și de conducere ale Nuclearelectrica lucrează continuu pentru a evalua posibilitățile de redare în siguranță.

Paralel, se implementează planuri de pregătire pentru sezonul rece de 2027, inclusiv acumularea de rezervori de combustibil, teste de stres ale rețelei de transport și simulări de crize energetice coordonate cu partenerii din Uniunea Europeană.

El a concluzionat că, deși situația este seria și necesită vigilanță constantă, ea este total sub control și nu justifică alarme publice inutile sau speculații neînfundate despre riscuri nucleare.

În final, Bușoi a repetat cu insistență că mesajul pe care autoritățile trebuie să-l transmite populației este unul de calm și responsabilitate: „Riscul unui accident nuclear este zero. Este esențial să nu generăm teamă nejustificată sau să alimentăm scenarii catastrofice care nu au bază în realitatea tehnică și operațională.” A adăugat că transparentitatea și comunicarea clară sunt esențiale, dar fără a traversa linia între informare și alarmism, mai ales în contexte în care fapte verificate — cum ar fi nivelul Dunării, starea tehnică a instalației și procedurile de siguranță active — susțin concluzia de stabilitate și maestrie în gestionarea crizelor.