România: chiriea scumpă pentru tineri, deși costurile medii sunt joase
Cât de scumpă e chiriea pentru tineri?
România apare în statistici ca o țară cu costuri locative scăzute, dar sub această medie se ascunde o realitate grea pentru tineri. În timp ce la nivel național doar un procent mic din populație suportă o povară financiară excesivă, tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani confruntă bariere semnificative pentru a-și asigura un spațiu propriu. Aproximativ 60% din această categorie locuiesc în locuințe supraaglomerate, un record în cadrul Uniunii Europene.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuDin perspectiva ansamblului populației, România prezintă o situație relativ favorabilă. Doar 5% din români alocă peste 40% din venitul disponibil pentru cheltuieli legate de locuință, sub media UE de 7,7%. Totuși, această medie ascunse o realitate mai puțin pozitivă pentru tinerii. Aproximativ 10% dintre ei se află în această situație, dublu față de restul populației. Diferența de cinci puncte procentuale dintre tineri și populația generală este a treia cea mai mare din UE, după Olanda și Finlanda.
De ce locuiesc atâția tineri la părinți?
Situația se agravează pentru cei cu vârste între 20 și 24 ani. În această grupă, 17,5% confruntă cheltuieli excesive pentru locuință, față de media europeană de 11,1%. România se află astfel printre cele cinci state europene cu cele mai ridicate procente, alături de Danemarca, Grecia, Olanda și Germania.
Un alt aspect critic este supraaglomerarea. Potrivit Eurostat, 60,4% dintre tinerii români locuiau în 2025 în gospodării supraaglomerate. Media europeană este de 26,9%, mult sub nivelul românesc. Prin comparație, în Letonia acest procent este de 54,9%, iar în Bulgaria de 52,8%. O locuință este considerată supraaglomerată când numărul de camere nu corespunde numărului de rezidenți, vârstei acestora și relațiilor lor. Aceste date subliniază că, deși povara financiară generală este redusă, accesul la spațiu adecvat rămâne o problemă majoră pentru tinerii.
Ce măsoară exact indicatorul UE?
Momentul în care românii părăsesc casa părinților reflectă aceste dificultăți. Vârsta medie estimată pentru acest pas este de 27,4 ani, peste media UE de 26,3 ani. În alte țări, precum Finlanda (21,4 ani) sau Danemarca (21,8 ani), tinerii devin independenți mult mai devreme. La polul opus, în Croația, vârsta medie este de aproximativ 31,5 ani. Aceste diferențe sunt determinate de nivelurile de venit, costurile chiriilor, accesul la ipoteci și oportunitățile de angajare.
Un punct esențial de înțeles este de ce România pare bine în statistici generale, dar tinerii au probleme. Indicatorul european privind povara costurilor locuinței nu măsoară ușurința cumpărării unui apartament, ci doar proporția celor care cheltuiesc peste 40% din venitul disponibil. Acesta include chiria, dobânzile, utilitățile și întreținerea. Astfel, o țară poate avea un procent redus al populației împovărate financiar, dar totuși o realitate grea pentru tineri. La nivel european, Grecia înregistrează cea mai ridicată proporție a populației afectate de costuri excesive, de 26,4%. Urmează Danemarca (14,7%), Germania (11,2%) și Suedia (10,8%).
Sursă: Cotidianul
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…