România consumă mai puțină energie. Facturile și economia au redus cererea în 2026

Producția internă rămâne stabilă în fața cererii în scădere?

România a înregistrat o scădere vizibilă a consumului de energie electrică în primele șapte luni din 2026, arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică și citate de Economedia. Mai exact, utilizarea finală a curentului electric a coborât cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ultimele știri

Cele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul Mureșan

În cifre absolute, între ianuarie și iulie 2026, volumul total de electricitate consumată a ajuns la 28,076 miliarde kilowați-oră. Tendința descendentă este trasă în jos în principal de populație: gospodăriile au tăiat cel mai mult din consum, cu o scădere masivă de 11,9%.

La rândul său, mediul economic a cerut cu 1,8% mai puțină energie, în timp ce iluminatul public a marcat un minus de 7%.

De cealaltă parte, oferta de resurse electrice s-a menținut aproape la fel ca anul trecut.

Totalul resurselor disponibile a fost de 40,356 miliarde kilowați-oră, cu doar 54 de milioane de kilowați-oră peste nivelul din primele șapte luni din 2025. Această variație minimă, de 0,1%, arată că rețeaua a avut aceeași capacitate de alimentare, deși românii și companiile au consumat mai puțin.

Salt uriaș pentru energia solară în mixul energetic!

Structura producției interne s-a schimbat vizibil de la un tip de centrală la altul.

Termocentralele au livrat 8,816 miliarde kilowați-oră, în scădere cu 7,9%. În schimb, hidrocentralele au avut un semestru excelent, cu o creștere a producției de 16,4%, ajungând la 8,392 miliarde kilowați-oră.

În privința ponderilor din mixul energetic, termocentralele își adjudecă aproximativ 29% din total, urmate îndeaproape de hidrocentrale, cu 28%.

Centrala nucleară a asigurat circa 18% din producție, panourile fotovoltaice au urcat la aproximativ 13,5%, iar turbinele eoliene au rămas la aproape 12%.

Saltul spectaculos al energiei solare reprezintă cea mai importantă transformare structurală a modului în care România produce astăzi electricitate, conform datelor preluate inițial de Metropola TV.