România se confruntă cu posibilitatea de a fi calificată în categoria „junk” după revizuirea ratingului de credit

România a scăpat la limită de o scădere a ratingului?

România se află într-o situație critică, fiind pe punctul de a-și pierde statutul de țară cu rating de credit recomandat pentru investiții, cunoscut sub denumirea de „investment grade”. Agenția internațională S&P Global este programată să Punctul de plecare al țării este unul fragil, având în vedere că ratingul actual este de BBB-, care reprezintă limita minimă a categoriei de investiții.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Analistii intervievați de publicația „Adevărul” au detaliat în ziua de joi implicațiile potențiale ale unei decizii negative, explicând cum ar putea crește costul împrumuturilor pentru stat și prin ce canale macroeconomice efectele ar putea fi transmise, afectând atât finanțarea bugetară și corporativă, cât și accesul populației la credite și la investiții.

Experții de pe scena internațională au emis avertismente clare, precizând că probabilitatea unei scăderi a ratingului este cea mai mare din istoria recentă. Această vulnerabilitate este amplificată de faptul că România se află pe ultima treaptă a categoriei de investiții, având o perspectivă negativă, conform datelor raportate de Reuters și redate de News. ro.

Tensiunile au escaladat dramatic în ziua de miercuri, odată cu pierderea votului de încredere de către Siegfried Mureșan, premierul desemnat, în fața Parlamentului.

Această mișcare a prelungit o criză politică care persistă de cinci luni, generând o instabilitate care a împins moneda națională, leul, la cote istorice de scădere.

În paralel, randamentele titlurilor de stat cu maturitate de zece ani au înregistrat o creștere de 60 până la 80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, atingând niveluri maxime nedorite în ultimul an.

De asemenea, prețurile obligațiunilor cu maturități lungi au coborât la cele mai scăzute valori observate din luna mai a anului 2025.

Pe piața derivatelor, instrumentele de swap pe credit cu maturitate de cinci ani semnalizează deja o posibila retrogradare cu două trepte, adică la nivelul „BB”. Acest lucru reflectă îngrijorarea investitorilor privind ritmul accelerat al acumulării datoriei publice și tensiunile interne care au slăbit coaliția de guvernare orientată spre Uniunea Europeană. Măsurile stricte de austeritate implementate pentru a controla deficitul bugetar au stârnit nemulțumiri sociale, contribuind la creșterea suportului electoral pentru formațiunea eurosceptică AUR, conform surselor citate.

Analistii de la Capital Economics susțin că, deși indicatorii financiari publici au arătat unele îmbunătățiri, aceste progrese nu sunt suficiente pentru a anula riscul unei scăderi a ratingului, așa cum menționează sursa citată.

Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management, estimează că șansa ca S&P să reducă ratingul României este de aproximativ 25%, adică „una la patru”. El subliniază că agenția a fost relativ tolerantă în fața instabilității politice, acordând prioritate consolidării fiscale.

Cine este Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management?

Totuși, experții avertizează că această răbdare nu este infinită. Orice abatere de la cursul stabilit pentru reducerea deficitului sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat procesul de retrogradare.

Mai mult, eșecul în formarea unei echipe guvernamentale funcționale crește șansele unei cooperări între AUR și PSD, un scenariu care alarmează investitorii și amenință planurile de ajustare fiscală.

În luna iulie, România a scăpat la limită de o scădere a ratingului, Fitch reușind să mențină țara în categoria de investiții. Toate cele trei mari agenții de rating insistă asupra necesității adoptării, până la sfârșitul anului curent, a unui buget pentru 2027 care să prevadă tăieri suplimentare ale deficitului.

România s-a angajat în fața Comisiei Europene să readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.

În ciuda tensiunilor politice, deficitul bugetar consolidat a înregistrat o scădere, ajungând la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent.

Cu toate acestea, Banca Națională a emis un avertisment privind ritmul îngrijorător de acumulare a datoriei: creșterea anuală este de trei ori mai rapidă decât media de dinainte de pandemia de coronavirus, iar cheltuielile cu dobânzile au atins nivelul de 3% din PIB.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a reiterat constant mesajul conform căruia România nu își mai permite luxul de a încetini procesul de consolidare fiscală. „Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”, a declarat oficialul, subliniind lipsa opțiunii de a reveni la vechea politică economică.

Investitorii atrag atenția că, dacă criza politică se prelungeste, ratingul României va deveni inevitabil expus la risc.

O eventuală retrogradare ar declanșa vânzări forțate de obligațiuni și ar lărgi rapid diferențele de randament (spread-urile), complicând și mai mult procesul de finanțare a statului.

Contextul este completat de declarațiile recente ale lui Alexandru Nazare, după discuțiile cu agenția S&P, în care a afirmat: „Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară”. Avertismentul a fost lansat și de Adrian Negrescu, care a vorbit despre o „Vinere Mare” pentru economia României, înaintea deciziei similare a agenției Moody’s. Prezența agenției S&P la Guvern a fost marcată de explicațiile ministrului interimar al Finanțelor privind riscul real de a ajunge în categoria „junk”.

Aceste evenimente se înscriu în cadrul mai larg al crizei politice din 2026 și al temerilor legate de ratingul de țară BBB- și de impactul deciziilor S&P Global.