România trebuie să învețe de la Polonia cum să apară apele de la drone

Cum putem proteja ZEE-ul românesc în fața amenințărilor de drone?

În ultimele săptămâni, Marea Neagră a devenit scena unor incidente grave ce pun în lumină vulnerabilitatea infrastructurii maritime românești. Aceste atacuri cu drone, care au avut loc în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, evidențiază lipsa unui cadru legal robust pentru protecția apelor teritoriale și a resurselor marine.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Pentru a face față acestor amenințări, România ar trebui să adopte măsuri inspirate din experiența Poloniei în Marea Baltică, unde legislația și strategiile de apărare au fost deja extinse la nivelul întregii zone economice exclusive. — ### 1.

Incidentul de la Marea Neagră: un avertisment clar

Începând cu luna octombrie, șapte nave comerciale au fost atacate de drone în jurul coastei românești și bulgare, iar trei dintre acestea au scufundat. Această serie de evenimente a avut loc în interiorul ZEE-ului, zone în care, din păcate, România nu dispune de un cadru de protecție legală adecvat.

Consecințele au fost dramatice: la 15 octombrie, în apropiere de Sulina, o altă dronă a atacat o navă, rezultând dispărutul a opt membri ai echipajului. În urma acestor atacuri, președintele Nicușor Dan a anunțat că România va —

Zona Economică Exclusivă a României, cu o suprafață de aproximativ 25.000 de kilometri pătrați, își extinde jurisdicția până la 200 de mile marine, echivalentul a 360 de kilometri. În această zonă, statul exercită drepturi suverane asupra resurselor naturale de pe fundul mării și pe subsolul acestuia, precum și asupra ecosistemului maritim. În ciuda acestei extinderi, România nu deține suveranitate completă asupra ZEE-ului, ceea ce limitează capacitatea de a lua măsuri de apărare în mod independent.

Acest context este deosebit de relevant în lumina planului de producție al platformei Neptun Deep, care este proiectul de extracție a gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre și care ar trebui să înceapă în 2027. În lipsa unei protecții adecvate, această investiție majoră ar rămâne vulnerabilă la atacuri. — ### 3. Polonia: un exemplu de succes în Marea Baltică

Polonia, deși de pe Marea Baltică, a trecut printr-un proces de modernizare a legislației privind securitatea maritimă.

În 2025, a adoptat o lege care extinde protecția asupra zonei sale economice exclusive, iar aceasta a intrat în vigoare la începutul anului 2026. Legea oferă cadrul legal necesar pentru monitorizarea și intervenția militară în cazul amenințărilor la adresa securității statului în zonele maritime poloneze.

Prin această lege, Polonia a definit clar procedurile și atribuțiile forțelor armate, Garda de Coastă și alte instituții implicate în protejarea infrastructurii critice.

Este necesar un centru de operații maritime pentru coordonarea forțelor navale?

În plus, au fost dezvoltate capacități avansate: drone subacvatice, sonare, drone aeriene și elicoptere cu sisteme de supraveghere. Aceste resurse au permis Poloniei să mențină o prezență constantă și să reacționeze rapid la orice amenințare. — ### 4. Ce poate face România?

Generalul-maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est NATO, a subliniat importanța unui cadru legal clar. El a avertizat că, fără o astfel de lege, România nu va putea coordona eficient acțiunile dintre Ministerul Afacerilor Externe, Garda de Coastă, Autoritatea Portuară și Ministerul Apărării Naționale.

În plus, este necesară construirea unei infrastructuri de securitate, alocarea unui buget anual și stabilirea unui plan de operare detaliat.

Un element cheie este crearea unui centru de operații maritime, care să coordoneze activitățile forțelor navale, ale Garda de Coastă și ale altor entități relevante.

Acest centru ar trebui să aibă un sistem de comandă și control bine definit, cu responsabilități clare pentru fiecare instituție. De asemenea, trebuie să fie echipat cu tehnologie de detectare, supraveghere și, în caz de necesitate, cu sisteme de neutralizare a dronelor. — ### 5. Limitele NATO în Marea Neagră

În Marea Neagră, NATO nu dispune de aceeași libertate de mișcare și operațiuni comparativ cu Marea Baltică. Polonia beneficiază de o operațiune completă de comandă și control, denumită „Baltic Sentry”, care nu există în regiunile românești și bulgare. Această diferență subliniază necesitatea ca România să se alinieze la standarde similare, pentru a garanta securitatea apelor sale. — ### 6. Contextul juridic și legislativ actual

În 2024, România a introdus o „nouă lege a apărării” care, deși promite schimbări, rămâne în planuri, fără să fie adoptată efectiv în Parlament.

Această situație paralelă cu legislația poloneză indică faptul că România trebuie să acționeze prompt pentru a nu rămâne în urmă în ceea ce privește protecția maritimă.

Mai mult, România se bazează încă pe o lege de apărare din 1994, care nu ține cont de evoluțiile recente, cum ar fi utilizarea dronelor în conflicte. Din acest motiv, este esențială modernizarea cadrului legal și adoptarea unui plan de acțiune care să includă atât aspecte de supraveghere, cât și de reacție rapidă. — ### 7.

Ce înseamnă „Zona Economică Exclusivă” pentru România?