Șeful Finanțelor avertizează: „Nu putem relua ciclul promisiunilor, împrumuturilor și taxelor pentru români în 2027

Cum evităm derapările și menținem stabilitatea financiară?

Într-o postare extinsă pe Facebook, Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a împărtășit o analiză detaliată a situației economice actuale a României, subliniind importanța unei evaluări realiste a provocărilor și a eforturilor necesare pentru restabilirea stabilității financiare. Autorul a evidențiat că, de ani de zile, statul a acționat fără rigurozitate, acumulat datorii, amânat reformele esențiale și a tratat deficitul ca pe o problemă care putea fi pușcată pentru mai târziu.

Aceste decizii au condus la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la o datorie publică la cote istorice și la costuri tot mai mari pentru finanțarea activităților statului. — ### 1.

Contextul actual: un deficit în creștere și datoria publică la cote alarmante

În ultimul an, autoritățile au reușit să facă pași semnificativi pentru reducerea dezechilibrului financiar. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.

În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a ajuns la 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru înseamnă o reducere aproape de 27 de miliarde de lei față de prima șaptioară a anului trecut.

Pe de altă parte, datoria publică a atins aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a 1.205 miliarde de lei.

În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru această datorie au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, reprezentând o sumă semnificativă care nu mai poate fi redirecționată către investiții sau servicii publice. — ### 2.

Planul pentru 2026 și 2027: reducere continuă a deficitului

Obiectivul principal pentru 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Acest pas este esențial, însă nu reprezintă o victorie în sine, deoarece la finalul anului nivelul deficitului rămâne dublu față de ținta europeană de 3%.

În 2027, va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, în condiții de presiuni și obligații mai mari decât în 2026. În anul respectiv, granturile din PNRR vor fi eliminate, iar costul datoriei publice va continua să consume resurse considerabile. Presiunile asupra bugetului și așteptările sociale vor rămâne ridicate, iar necesarul de finanțare va exercita o presiune suplimentară asupra bugetului. — ### 3.

Nu putem relua ciclul promisiunilor, împrumuturilor și taxelor

Nazare a avertizat că nu este posibil să reluăm ciclul în care promitem astăzi, împrumutăm mâine și apoi cerem românilor să plătească factura. Statul trebuie să construiască bugetul pe 2027 ca pe un test major de responsabilitate.

Trebuie să se baseze pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să transformăm așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie să fie însoțit de întrebarea simplă: care este sursa de finanțare?

Ce măsuri ia România pentru a preveni derapările și a păstra stabilitatea?

În prezent, obiectivele principale ale României sunt evitarea derapărilor și menținerea stabilității financiare.

Ministrul subliniază că România trece printr-o etapă de corecție necesară, iar finalul nu se oprește aici. Disciplina fiscală nu înseamnă renunțarea la dezvoltare; înseamnă reconstrucția bazei fără să lăsăm datoriile generațiilor viitoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.

Pentru a obține o creștere sănătoasă, trebuie să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele și să își respecte angajamentele. — ### 5.

Credibilitatea și ratingul suveran

Un alt obiectiv esențial în prezent este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei „junk”. Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor și costurile zilnice cresc.

Prima evaluare de rating va avea loc în ianuarie de la agenția Fitch. În cazul unui derapaj semnificativ, orice altă agenție poate repune ratingul României în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc. — ### 6. Consolidarea fiscală continuă: strategii și priorități

Consolidarea fiscală trebuie să continue strategic, prin un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării. În același timp, trebuie să ne protejăm populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține dezvoltarea durabilă, salariile, serviciile publice și categoriile vulnerabile. — ### 7.

Sprijinul bine țintit și eficient

Sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și afectează în final pe cei pe care dorim să îi protejăm. Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea al anului 2026 arată cât de importantă este valorificarea fondurilor europene pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune.

Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică. — ### 8. Concluzie: un stat solid pe fundamente reale

În final, Nazare subliniază că nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului.

O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare. De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective, și este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili și așteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresării derapărilor.

Cu mult efort și precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, menținem un echilibru fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi.

Astfel, ministrul Finanțelor oferă o hartă clară a provocărilor și a pașilor necesari pentru a asigura o dezvoltare durabilă, fără a lăsa urma datoriilor pentru generațiile viitoare. Păstrând disciplina fiscală, reducând deficitul și gestionând datoria cu responsabilitate, România poate să evolueze într-un mod care să protejeze interesele cetățenilor și să consolideze credibilitatea pe plan internațional.