Târgu Jiu găzduiește Conferința Internațională „Filosofia Formei” și expoziție de fotografii Brâncuși, 22–26 octombrie

Cum se leagă Brâncuși de Marii Britanii în această sesiune dedicată?

Târgu Jiu devine, în perioada 22–26 octombrie, centrul unei discuții globale despre Constantin Brâncuși, prin intermediul Conferinței Internaționale „Filosofia Formei”, susținută de UNESCO, și Expoziției „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, care prezintă 33 de fotografii originale din Colecția David Grob, Londra.

Evenimentul adună cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, experți în patrimoniu, diplomați și reprezenți ai instituțiilor culturale internaționale, cu scopul de a analiza opera și moștenirea sculptorului la 150 de ani de la naștere.

Desfășurat sub patronajul UNESCO, conferința propune o abordare largă și interdisciplinare, legând cercetarea academică, patrimoniul, diplomația culturală, artele vizuale și noile metode de interpretare a lucrărilor lui Brâncuși. Un punct de referință al evenimentului este deschiderea expoziției „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, programată pentru joi, 22 octombrie, la ora 14.00, în Art 360 Pavilion din Târgu Jiu.

Această expoziție prezintă 33 de fotografii originale realizate de Constantin Brâncuși, inclusiv primile imagini ale Coloanei fără Sfârşit, Porţii Sărutului și Mesei Tăcerii, provenite din Colecția David Grob, Londra.

Ele oferă publicului o fereastră spre o dimensiune esențială, dar subexplorată, a creației sale: interacțiunea dintre sculptură, fotografie, spațiu și modul în care artistul privise propria lucrare.

Curată de Eduard Enache, cu dr. Doina Lemny în rol de consultant științific, expoziția nu prezintă atelierul brâncușian doar ca spațiu fizic de lucru, ci ca un veritabil laborator de idei, unde sculptura, fotografia, lumina și spațiul cooperează activ la formarea operei.

De la studioul parizian până la Ansamblul Monumental din Târgu Jiu, atelierul devine un simbol al experimentării permanente, al cercetării formei prin medii multiple.

Deschiderea Conferinței Internaționale „Filosofia Formei” va avea loc joi, 22 octombrie 2026, la ora 10.00, în Amfiteatrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu. Programul este structurat în jurul temelor care explorează atât universul artistic al lui Brâncuși, cât și impactul global al opera lui.

În prima zi, în paralel cu panelul dedicat Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, va avea loc o dezbatere despre diplomația culturală. Printre invității de onoare se numără E. S.

doamna Simona-Mirela Miculescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, Delegat Permanent al României la UNESCO; E. S.

domnul Cristian Bădescu, Ambasador al României în Norvegia; și Janina Sitaru, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și șefă de cabinet al vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu.

Discuția va fi moderată de doamna Aura Woodward, director al Institutului Cultural Român din Londra.

Un moment esențial al primei zile este sesiunea „Brâncuși – The Photography”, cu participarea dr. Doina Lemny, Friedrich Teja Bach și David Grob, moderată de Eduard Enache.

Dr. Doina Lemny este recunoscută internațional ca una dintre cele mai importante specialiste în opera și viața lui Constantin Brâncuși. Friederich Teja Bach este profesor emerit, istoric de artă german de mare reputare, unul dintre cei mai autorizați experți internaționali în studiul opera lui Brâncuși.

Dimensiunea academică a conferinței se dezvoltă prin seria de paneluri grupate sub titlul „The Philosophy of Form”, care analizează relația dintre corp, spirit, materie, geometrie și esență în opera sculptorului. Cercetătorii din România și din străinătate vor examina sculptura brâncușiană din perspectiva filosofică, istorică, antropologică și estetică, cu scopul de a descifra modul în care Brâncuși a transformat forma într-un limbaj universal.

Printre temele abordate se numără interacțiunile dintre Brâncuși, Tzara și

Programul include, de asemenea, sesiuni dedicate atelierului parizian și rețelelor avangardei, relațiile lui Brâncuși cu artiștii și intelectualii epocii, precum și rolul fotografiei și desenului în definirea lucrărilor sale.

Printre temele abordate se numără interacțiunile dintre Brâncuși, Tzara și Duchamp, receptarea sa în poezia modernă, influența sa asupra sculpturii europene și modul în care opera lui a fost reinterpretată în teoria artei de după război. O secțiune specială este dedicată receptării universale a lui Brâncuși, cu contribuții despre legătura artistului cu Japonia și Coreea de Sud – o legătură profundă, bazată pe o afinitate estetică și filosofică – precum și cu Statele Unite, țara care l-a consacrat prin revoluționarea istoriei artei moderne.

Aceste sesiuni urmăresc modul în care limbajul sculptural al lui Brâncuși a trecut peste frontiere culturale și geografice și cum a fost reinterpretat în contexte artistice radical diferite.

În aceeași direcție, o sesiune este dedicată lui Brâncuși și Marii Britanii, analizând influența sculptorului asupra artei britanice din anii 1960 și circulația operei sale în instituții și colecții britanice de prestige.

Un alt component esențial al programului este legat de patrimoniul mondial și provocărilor contemporane în conservarea acestuia. Reprezentanții Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, ai Institutului Național al Patrimoniului și specialiștii în conservare vor participa la sesiunea „World Heritage from the UNESCO Perspective: Current Challenges for Heritage Sites in Romania and the Region”.

Ligia Deca este secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Dr. Arh.

Irina Diamandescu deţine funcția de National Focal Point al României pentru Convenția Patrimoniului Mondial UNESCO. Această sesiune va fi urmată de o largă dezbatere despre autenticitate, conservare și expertiză științifică, cu participarea specialiștilor în diagnosticarea și conservarea patrimoniului. O temă de mare interes este cercetarea privind autenticitatea unor opere atribuite lui Brâncuși, prezentată de Eduard Andrei și dr.

Doina Lemny, alături de contribuții privind conservarea metalului, lemnului și picturii murale.

Prin aceste discuții, conferința propune o abordare în care admirările pentru Brâncuși sunt dublate de o întrebare esențială: cum poate fi transmisă autentic moștenirea lui către generațiile viitoare?

Programul include, de asemenea, o dimensiune istorică importantă. Panelul „Archives, Historiography and Mythology. Reconstructing the Brâncușian Biography” va investiga cum a fost construită, documentată și reinterpretată biografia lui Brâncuși de-a lungul timpului. Vor fi analizate documente de arhivă, episoade mai puțin cunoscute din viața artistului, relația sa cu România și perioada controversată de după 1951.

Sesiunea va fi completată de prezentări dedicate arhivelor românești și documentelor din fostele structuri ale statului, contribuind la recuperarea unor fragmente mai puțin cunoscute din istoria lui Brâncuși.

Conferința nu se limitează la trecut. Panelul „Brâncuși’s Work, a Legacy for the Future. Echoes and Resonances” va explora modul în care opera lui continuă să genereze noi forme de creare, cercetare și interpretare. Noile tehnologii, designul expozițional, experiențele imersive și proiectele inspirate de Coloana fără Sfârşit vor deschide o discuție despre felul în care Brâncuși poate fi înțeles și reinterpretat de generațiile contemporane.

Un moment distinct al programului va fi proiecția filmului „In Search of the Lost Father”, urmată de o sesiune de întrebări și Programul conferinței depășește spațiul salilor academice și conduce participanții spre locurile legate direct de viața și opera lui Brâncuși.

O vizită la Hobița, satul natal al sculptorului, și o vizită dedicată Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu vor completa dezbaterele academice cu experiența directă a patrimoniului.

Participanții vor avea, de asemenea, ocazia de a explora patrimoniul cultural al Olteniei printr-o deplasare la Craiova, care va include vizite la instituții muzeale și expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși.