Actualitate 8 min citire

Tinerii din Europa ies în stradă: de la nemulțumiri economice la cereri politice

De Adrian Voinea

Tinerii din Europa ies în stradă: de la nemulțumiri economice la cereri politice

Chiara, studentă de 21 ani din Milano, e simbolul revoltelor!

O undă de revoltă generatională: Tinerii europeni în stradă pentru drepturi și viitor

Un val de nemulțumire cuprinde tinerii din mai multe țări europene, de la Franța și Italia până la Belgia, Albania și Serbia.

Aceștia iau parte la demonstrații masive, motivate de scumpirea costului de viață, de corupția percepută la niveluri înalte și de degradarea vizibilă a sistemului de învățământ.

Deși motivele specifice variază de la o națiune la alta, un numitor comun le unește: senzația profundă că guvernele ignoră complet problemele pe care le trăiește generația tânără.

În câteva țări, aceste mișcări au declanșat deja schimbări politice majore, iar noi demonstrații sunt programate și în Germania.

În Bruxelles, o studentă de 19 ani numită Maya Gurdell este așezată la o masă, scriind pe un panou un slogan direcționat împotriva conducerii naționale.

Textul pe care îl scrie, „Dacă noi ardem, veți arde și voi alături de noi!”, a fost preluat din pelicula „Jocurile foamei”, lansată în 2012, și a devenit un emblema universală a revoltelor tineretului global.

În momentul de față, această expresie canalizează furia, dezamăgirea și voința de transformare care împingă membrii generației Z să coboare în stradă pe mai multe teritorii europene.

De la periferiile Parisului până în piețele publice din Belgrad, mii de cetățeni participă la aceste acțiuni. Solicitările lor sunt diverse, dar se concentrează frecvent asupra aceluiași set de probleme: instituții de învățământ în vârstă, absența de perspective economice viabile, prețuri exorbitante, dificultăți în obținerea unei locuințe și o corupție pe care manifestanții o atribuie direct autorităților.

Dincolo de aceste nemulțumiri concrete, tinerii declară că se simt sistematic ignorați de clasa politică în funcție.

În unele locații, demonstrațiile au degenerat în episoade de violență.

Pe teritoriul Franței, mii de magazine au fost sparte sau jefuite în ultimele săptămâni, iar forțele de ordine au utilizat grenade asurzitoare și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimile agitate.

Implicațiile politice ale protestelor

În Serbia, aproape doi ani de demonstrații studențești, organizate împotriva presupusei corupții și a tendințelor autoritare ale regimului, au contribuit la o schimbare radicală a echilibrului politic, conform rapoartelor Reuters. Această mișcare a contestat conducerea de lungă durată a președintelui Aleksandar Vučić și a jucat un rol decisiv în evoluțiile electorale recente.

Staša Piletić, o participantă activă la aceste proteste, a declarat: „Când ne-am trezit, primul sentiment a fost, fără îndoială, cel de ușurare și libertate”.

Ea continuă: „Personal, simt că am câștigat. Simt că am trecut, în sfârșit, de la proteste la responsabilitate.”

În Italia, o studentă de 21 de ani din Milano, numită Chiara, subliniază că mobilizarea colectivă este esențială pentru a forța schimbările dorite.

„Cred că este extrem de important să participăm la mișcări populare spontane, născute dintr-o izbucnire de furie care a făcut posibilă acțiunea colectivă”, a explicat ea.

Chiara consideră că una dintre cele mai grave consecințe ale politicilor clasei conducătoare este eroziunea speranței în rândul tinerilor.

„Cred că cel mai mare rău pe care această clasă politică l-a făcut generației mele este că ne-a luat până și capacitatea de a ne imagina viitorul, de a visa”, a subliniat studenta.

Ea descrie un sistem de educație în care școlile sufereau de o gravă lipsă de profesori, iar clădirile se degradează vizibil. În paralel, tinerii se tem că, după finalizarea studiilor, vor găsi doar locuri de muncă cu salarii mici și vor fi obligați să locuiască în apartamente mici și scumpe, departe de orașele în care și-ar dori să se stabilească.

Extinderea globală și europeană a mișcărilor

Protestele coordonate de generația Z au declanșat schimbări politice și în alte regiuni ale lumii. Tinerii născuți, în general, între 1997 și 2012 s-au mobilizat masiv în Bangladesh în 2024, în Nepal în 2025 și în India în acest an. În prezent, Europa a devenit unul dintre principalele epicentre ale acestei valuri de revoltă generatională.

Nemulțumirea tinerilor are și o dimensiune economică profundă.

Potrivit unui sondaj al Uniunii Europene publicat în 2025, creșterea prețurilor și a costului vieții reprezintă o preocupare majoră pentru 40% dintre persoanele cu vârste între 16 și 30 de ani.

În același an, aproximativ 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană se aflau în situația de a fi expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Proporția cea mai ridicată era înregistrată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, unde riscul ajungea la 26,3%.

În cazul persoanelor de peste 65 de ani, acest indicator era de 18,8%.

Resursele publice se distribuie nedrept, alimentând nemulțumirea!

Tinerii sunt îngrijorați și de perspectiva de a suporta o parte tot mai mare din costurile financiare asociate îmbătrânirii populației, în condițiile în care generațiile mai în vârstă tind să participe mai activ la alegeri.

În Franța, persoanele de peste 60 de ani reprezintă un sfert din populație, dar dețin 60% din averea națională, potrivit analizelor efectuate de centrul de analiză economică OCDE. Sistemul de pensii reprezintă una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli publice din Franța.

Aceste cheltuieli sunt estimate la aproximativ 14% din producția economică a țării, pe fondul îmbătrânirii populației și al opoziției alegătorilor față de creșterea vârstei de pensionare sau reducerea beneficiilor.

Cu toate acestea, această pondere este mai mică decât în Grecia și Italia. Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru 2025, cele două țări alocă pensiilor publice aproximativ 16% din produsul intern brut. Prin comparație, Australia, Chile, Islanda, Irlanda și Coreea de Sud cheltuiesc mai puțin de 4% din PIB pentru pensiile publice, potrivit aceleiași organizații.

Într-o suburbie situată la nord de Paris, Bilal Narjissi, un elev de 17 ani, participă la proteste împotriva condițiilor pe care le descrie drept „îngrozitoare” din școala sa și a lipsei acute de personal. „Înainte erau șobolani aici”, declară el.

Elevul povestește că, anul trecut, școala a fost evacuată după ce o parte a acoperișului s-a prăbușit în curte, fără ca nimeni să fie rănit. Pentru Narjissi, aceste demonstrații au demonstrat clar că tinerii din diferite țări europene împărtășează aceleași preocupări.

„Am demonstrat că tinerii din Europa sunt uniți”, spune el.

„Cu toții suntem de acord asupra unui lucru: tinerii sunt tratați prea des ca niște copii și nu sunt ascultați suficient.”

Nemulțumirile sunt alimentate și de modului în care sunt distribuite resursele publice. Un raport al guvernului francez, publicat în octombrie, arată că, între 2000 și 2023, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 2,5 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile pentru educație au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.

Documentul mai arată că 32% din bugetul Ministerului Educației este alocat pensiilor, ceea ce lasă mai puține resurse pentru alte nevoi ale sistemului.

Gurdell, studenta din Bruxelles, participă la rândul său la manifestațiile pentru îmbunătățirea condițiilor din școlile belgiene. Ea spune că protestatarii au încercat inițial să transmită un mesaj pașnic, fără să obțină însă atenția autorităților sau a presei.

Am încercat să acționăm pașnic.

Nimeni nu ne-a ascultat.

Abia când oamenii au început să dea foc gunoaielor și să facă lucruri de acest fel, presa și camerele de filmat au început să ne acorde atenție, a declarat ea.

Expansiunea spre Germania și Albania

Mobilizarea tinerilor continuă să se extindă geografic. În Germania sunt programate manifestații împotriva costului ridicat al vieții, inegalității, impactului războiului și stării precare a școlilor. În Albania, protestele studențești împotriva guvernului condus de premierul Edi Rama au început pe fondul acuzațiilor de corupție, al lipsei locurilor de muncă și al nemulțumirilor legate de calitatea educației.

Manifestațiile au avut loc inițial la Tirana și s-au extins în alte orașe din țară.

Ksjuke Kurti, o studentă de 19 ani la arhitectură, spune că autoritățile au ignorat sistematic revendicările tinerilor.

„Premierul nostru nu ne-a ascultat timp de 130 de zile”, a declarat ea.

Kurti afirmă că mulți studenți nu își văd viitorul în propria țară.

„Dacă întrebi un student din Albania: «Unde îți vezi viitorul?», toți vor răspunde: «În afara acestei țări»”, explică ea.

Potrivit studentei, chiar și persoanele foarte talentate întâmpină dificultăți în a progresa dacă nu au relațiile potrivite.

„Indiferent cât de talentat ești, va exista întotdeauna cineva care te va depăși pentru că are relații”, susține ea.

Provocările post-protest în Serbia

Mișcarea studențească din Serbia a obținut rezultate concrete pe care protestatarii din alte capitale europene încă speră să le atingă. Totuși, mobilizarea politică este doar începutul unui proces dificil. Tinerii și candidații susținuți de mișcare se confruntă acum cu provocarea de a participa la guvernarea țării, o responsabilitate pentru care nu au experiență directă. Luka Stojaković, un alt participant la proteste, respinge ideea că lipsa experienței politice ar trebui să îi împiedice să se implice în viața publică.

„Am văzut deja unde ne-au adus oamenii cu experiență politică”, argumentează el.

Serbia traversează o perioadă de schimbare politică profundă, în care mișcarea studențească, apărută ca reacție la ceea ce protestatarii consideră a fi impunitatea autorităților, a obținut un rezultat electoral important. Există însă un paradox structural: pe lista candidaților nu se află niciun student, iar mișcarea nu are un lider unic. Organizarea unor noi alegeri nu înseamnă neapărat că frustrările populației vor dispărea. În unele țări europene, diviziuni sociale și economice persistă, sugerând că drumul spre rezolvarea problemelor este încă lung și complex.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.