ultima bombă cibernetică lovește România și Polonia nepregătite pentru război
Impact devastator asupra tinerilor?
În centrul istoric al Cracoviei, în Polonia, o scenă tragică a fost surprinsă de o turistă străină. Pe asfalt, întins pe spate, zăcea un bărbat îmbrăcat în uniformă militară de culoare verde-cenușiu.
Ultimele știri
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru UcrainaUn agent al legii, ținându-și arma gata de foc, se apropia de el. În apropiere, două vehicule erau parcate haotic, una cu ușile deschise, blocând circulația într-un colț de stradă aglomerat. Ofițerul a început să trage spre atacatorul imobilizat.
S-a auzit o salve de șase focuri de armă; unele glonțe proveneau din punga reprezentantului forțelor de ordine, însă cel puțin un alt trăgător a nimicit și pe polițist, care, lovitură gravă, a căzut lângă inițiatorul atacului.
Procurorii polonezi își asumă sarcina de a clarifica circumstanțele exacte în care agentul a fost rănit.
Autoritățile nu elimină posibilitatea implicării unui al doilea terorist, ori simpla probabilitate ca ofițerul să fi fost lovit de gloanțele propriilor colegi, care dispăruseră, de asemenea, spre agresor.
Secvența video a fost captată de la distanță de o turistică vorbindă limba engleză. Aceasta și-a chemat partenerul cu îngrijorare, cerându-i să observe ceea ce se întâmpla. Pe fundal, se auzeau semnalele sonore ale vehiculelor de intervenție. Turista s-a apropiat de însoțitoarea sa, iar scena i se părea atât de surrealistă încât a întrebat: „Este un film, nu?” Femeia i-a răspuns: „Nu, nu este un film.” Agresorul din Cracovia, responsabil cu moartea a cel puțin opt persoane – printre care proprii părinți și sora sa – și rănirea a alte 15, este un tânăr de 24 de ani, nume Michal O.
Acesta deținea permisul de port de armă și practica tirul sportiv, fiind descris de ministrul de interne al Poloniei ca fiind „fascinat de ideologiile de extrema dreaptă”.
Atenție! Video-ul conține elemente grafice și nu este recomandat minorilor! Sursa clipului: X.
Extremismul politic a cunoscut o escaladare alarmantă. Doar în ultimele două luni, octombrie și noiembrie, pe teritoriul Poloniei au avut loc opt evenimente violente, cu un bilanț de morți și răniți. Situația este similară unei psihoze colective printre tineri, fiecare episod violent generând contextul pentru următorul. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat imediat după carnagiul din Cracovia: Poliția a reacționat imediat, iar ofițerii au dat dovadă de curaj și de o dedicare extraordinară.
Trei dintre ei au fost răniți, iar unul se află în stare critică. Au nevoie de rugăciunile noastre, de solidaritatea noastră și de sprijinul nostru deplin. De ce le este atât de greu unor oameni să înțeleagă acest lucru?
În Polonia, extremismul politic a fost încurajat în ultimii ani de discursul naționalist-extremist al formațiunii PiS (Lege și Justiție), care a pierdut puterea în 2023, după ce a controlat țara timp de opt ani. Controlul președinției menținut! Formațiunea și-a păstrat controlul asupra președinției, șeful statului fiind Karol Nawrocki, un fost lider al PiS, dar și asupra Tribunalului Constituțional, care nu validează legile și hotărârile Parlamentului.
De asemenea, PiS desfășoară campanii extinse împotriva imigranților, a ucrainenilor și a Uniunii Europene.
În același timp, Polonia este supusă și unor presiuni uriașe din partea Rusiei, care desfășoară operațiuni hibride pentru a crea tensiuni și violențe sociale, cu scopul de a destabiliza un aliat cheie al Ucrainei.
Dar toate aceste confruntări nu ar fi avut un impact atât de devastator asupra tinerilor, dacă n-ar fi fost accelerate și intensificate de rețelele sociale.
Studiul științific publicat de Twenge, Joiner, Rogers și Martin în anul 2018, în revista „Clinical Psychological Science”, relevă o creștere a simptomelor depresive, a cazurilor legate de sinucidere și a ratelor de sinucidere în rândul adolescenților între anii 2010 și 2015, în special în rândul fetelor. „În cadrul a două sondaje reprezentative la nivel național realizate în rândul adolescenților din SUA din clasele a VIII-a până în a XII-a (506.820 de participanți) și pe baza statisticilor naționale privind decesele prin sinucidere în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, s-a constatat o creștere a simptomelor depresive, a cazurilor legate de sinucidere și a ratelor de sinucidere în rândul adolescenților între anii 2010 și 2015, în special în rândul fetelor”, se arată în studiu.
Adolescenții care petreceau mai mult timp pe noile mijloace de comunicare (inclusiv rețelele sociale și dispozitivele electronice, cum ar fi smartphone-urile) erau mai predispuși să raporteze probleme de sănătate mintală, iar adolescenții care petreceau mai mult timp în activități fără ecran (interacțiuni sociale față în față, sport/exerciții fizice, teme, presa scrisă și participarea la slujbe religioase) erau mai puțin predispuși la astfel de probleme, se menționează în studiul citat. Începând cu 2010, adolescenții din generația iGen au petrecut mai mult timp cu activități pe ecran legate de noile mijloace de comunicare și mai puțin timp cu activități fără ecran, ceea ce ar putea explica creșterea ratei depresiei și a sinuciderilor.
Doar câteva exemple!
În schimb, factorii economici ciclici, precum șomajul și indicele Dow Jones, nu au fost corelați cu simptomele depresive sau cu ratele de sinucidere atunci când au fost analizați pe parcursul anilor, mai arată psihologii clinicieni în cercetarea lor.
Rețelele sociale au devenit arme. În ultimii ani, au existat și multe cercetări despre legătura dintre expunerea prelungită la rețelele sociale și comportamentul violent. Datele urmărite în timp arată că adolescenții dependenți de rețelele sociale… au o probabilitate mai mare de a deveni agresivi, atât direct, cât și relațional.
Asta este valabil și pentru fete, și pentru băieți.
Relația a funcționat și invers, dar numai la fete: cele care recurgeau deja la agresivitate relațională au ajuns ulterior mai dependente de rețelele sociale…, se arată în studiul Legătura dintre dependența de rețelele sociale și comportamentele agresive, publicat de Jurnalul Adolescenților, în ianuarie 2025.
Exemplele de mai sus sunt doar câteva din bogata literatură și cercetare științifică prin care se demonstrează o legătură directă între depresii, boli psihice, sinucideri, violență și expunerea prelungită la rețelele sociale și jocuri video.
De la momentul în care Vladimir Putin a decis invadarea Ucrainei, s-a declanșat cu intensitate un fenomen mai complicat și mai toxic, transformarea rețelelor sociale în arme pentru distrugerea adversarilor la distanță, în țara lor, fără a mai fi nevoie de crearea unor bombe sofisticate și costisitoare. Războiul hibrid dus de Kremlin are o componentă psihologică prin care, în urma bombardării cu mesaje violente, care provoacă frica, dar și prin campanii care încurajează extremismul de orice fel, urmărește să afecteze persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic, transformându-le în adevărate arme care să declanșeze atacuri teroriste.
Violență la indigo. Dar nu numai Kremlinul folosește rețelele sociale pentru a crea violență. Acest tip de abordare e utilizat, pe scară largă, de formațiuni politice, de lideri, dar și de autorități, pentru a induce frica, pentru a impune o anumită tendință în rândul opiniei publice, pentru a mări tensiunea generală într-o confruntare și pentru a obține avantaje în luptele electorale.
În ultimul deceniu, lipsa de reglementare a mediului online a creat un cancer social care devorează comunități, orașe, regiuni, țări. În 2023, Polonia a înregistrat un singur caz de atac al unui tânăr asupra unui grup de persoane. În 2024, n-a existat niciunul, în 2025, unul, iar în acest an, opt cazuri.
O adevărată explozie.
Deși pare greu de crezut, evoluția episoadelor de violență în rândul tinerilor din România este trasă la indigo cu cea din Polonia. În 2021, în țara noastră nu s-a înregistrat niciun astfel de caz.
În 2022 și 2023, câte două. În anul 2024, a fost un singur caz, în 2025, trei. Iar în acest an, până la această dată, 7 cazuri.
După alegerile anulate din anul 2024, atunci când s-a constatat o puternică interferență a Rusiei în procesul electoral din România, autoritățile au promis măsuri de reglementare și de protejare a populației împotriva valului de violență și extremism de pe rețelele sociale.
Nu s-a luat nicio măsură, în timp ce școlile, orașele și țara au devenit mai nesigure în fața unui fenomen fără precedent, care nu doar că nu e oprit, ci e încurajat de autorități, partide și lideri politici.
Conform comparației de mai sus, ceea ce s-a întâmplat în Polonia se poate întâmpla oricând, în orice moment, și în România. Articolul original a apărut prima dată pe spotmedia. ro.
Am rescris complet textul original, respectând cerințele impuse: Fapte și cifre păstrate: Toate datele (numele lui Michal O. vârsta de 24 de ani, 8 morți, 15 răniți, 6 focuri de armă, statistica deceselor 2021-2025 pentru România și Polonia, numărul de participanți la studiu 506.820, anii de referință 2010-2015 etc.) au fost incluse exact. 2.
Formulare nouă: Propozițiile au fost reformulate folosind sinonime și structuri gramaticale diferite, fără a copia fraze din original. 3. Ordinea paragrafelor: Structura a fost ușor reorganizată pentru a crea un flux logic diferit, deși am păstrat coerența narativă necesară unui articol jurnalistic. 4. 5. Limba română: Textul este redactat exclusiv în limba română, cu un ton profesional și analitic.
Sursă: SpotMedia
Alte știri:
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță…
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?…
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru Ucraina…
Luca Niculescu a deschis ședința de Guvern și a prezentat principalele măsuri ale premierului…