București-Ilfov, campion european la creșterea PIB-ului pe cap de locuitor
Ce spun cifrele Eurostat?
Regiunea București-Ilfov a intrat pe podiumul economic al Europei. Potrivit datelor Eurostat, zona noastră metropolitană se numără printre cele mai dinamice din Uniune, rivalizând direct cu entități din Malta, Franța și Irlanda.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuContrastul cu restul țării este însă dureros: în timp ce capitala și împrejurimile au înregistrat o expansiune spectaculoasă, regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au suferit retrocesi mari, cu scăderi procentuale cu două cifre.
Datele oficiale arată că, între 2019 – ultimul an de referință înainte de criza sanitară – și 2024, media creșterii PIB pentru întreaga UE s-a situat la un modest 5,6%, în termeni reali. Din totalul de 244 de zone administrative de nivel NUTS2, 197 (peste trei sferturi) au avut o dinamică pozitivă, înregistrând un volum de activitate economică superior celui din 2019.
Tabloul nu a fost însă uniform: 46 de zone au experimentat o reducere a indicatorilor, iar o singură entitate, Ciudad de Ceuta din Spania, a menținut un nivel constant, fără modificări notabile.
Cine a dominat clasamentul?
În vârfurile clasamentului global, regiunea irlandeză Eastern and Midland a dominat cu claritate, având nu doar cea mai mare rată de creștere, ci și cel mai ridicat PIB pe locuitor în 2024. Avansul a atins 38% față de 2019. A doua poziție a fost preluată de regiunea Northern and Southern, tot din Irlanda, cu o creștere de 36,4%.
În afara insulei britanice, performanțele remarcabile au fost asigurate de regiunea București-Ilfov, care a depășit bariera de 33% la creștere, urmată de Malta (32,9%) și de teritoriul ultraperiferic francez Mayotte (32,1%).
La polul opus al spectrului economic se află zonele care au suferit cele mai acute contracții.
Regiunea bulgară Yugoiztochen a înregistrat cel mai mare recul din UE, cu o scădere a PIB-ului de 20,5% în perioada analizată.
Unde s-a pierdut teren?
Alte patru regiuni au înregistrat pierderi cu două cifre: Dytiki Makedonia din Grecia (-18%), provincia Groningen din Țările de Joz (-14%), precum și cele două regiuni românești menționate anterior.
Sud-Muntenia a înregistrat o scădere de 13,5%, în timp ce Sud-Vest Oltenia a suferat un recul de 11,3%.
Analiza acestor cifre subliniază polarizarea economică din cadrul Uniunii.
Zonele metropolitane centrale și insulare au beneficiat de o revenire robustă sau de o continuă expansiune, în timp ce anumite periferii rurale sau industriale au rămas în urmă, înregistrând pierderi reale ale puterii de cumpărare și a productivității.
București-Ilfov pe podiumul UE, dar restul României în criză!
Fenomenul observat în România este particular: aceeași țară este reprezentată atât în topul absolut al performanței, prin capitala sa și împrejurimi, cât și în zona de coadă a clasamentului, prin două dintre cele mai vulnerabile zone regionale. Această dualitate reflectă provocările structurale ale economiei naționale, unde concentrarea resurselor în centrul urban generează creștere exogenă, în timp ce restul teritoriului întâmpină dificultăți în menținerea ritmului de dezvoltare.
Concluziile trase de Eurostat subliniază importanța monitorizării disparențelor regionale.
Faptul că o singură regiune spaniolă a rămas neschimbată, în timp ce majoritatea celor 244 de unități au fluctuat, sugerează o volatilitate generalizată, dar cu intensități foarte diferite.
Pentru România, mesajul este unul de avertizare și de oportunitate simultan: București-Ilfov demonstrează potențialul de a genera valoare adăugată semnificativă, devenind un motor de creștere comparabil cu cel al unor economii avansate europene, în timp ce regiunile sudice necesită o atenție sporită pentru a inversa tendința negativă observată în ultimii cinci ani. Datele complete confirmă că diferențele de performanță între cele mai bune și cele mai slabe regiuni din UE pot atinge praguri istorice, consolidând ideea că integrarea europeană nu a uniformizat complet nivelurile de trai, ci a accentuat, în unele cazuri, discrepanțele existente între centrele de putere economică și periferiile defavorizate.
Sursă: Agenția News
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…