FMI prognozează o scădere economică de jumătate la sută pentru România

Excepția nefericită din Europa?

Fondul Monetar Internațional a tăiat din nou prognozele pentru economia României.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Noile calcule din cel mai recent raport „World Economic Outlook”, publicat marți și preluat de Agerpres, indică o contracție a PIB-ului de 0,5% pentru acest an.

O schimbare radicală față de optimismul din aprilie, când instituția miza pe un avans de 0,7%, și cu atât mai departe de estimarea de 1,4% din octombrie 2024.

Nu doar prezentul arată sumbru, ci și viitorul apropiat. Estimarea pentru creșterea economică din 2027 a coborât de la 2,5% la 2,2%. O veste proastă pentru finanțele publice, care pune o presiune și mai mare pe bugetul de stat și complică ecuația fiscală pentru anul viitor.

În oglindă cu restul continentului, România se află într-o situație cel puțin delicată. Alături de Irlanda, care raportează un minus de 1%, țara noastră este singura din Europa — fie că vorbim de state dezvoltate sau în tranziție — care va înregistra o contracție economică anul acesta.

Prin contrast, Europa ca întreg va crește cu 1,4% în 2026 și cu 1,7% în 2027.

Inflație mare și șomaj în urcare!

Lucrurile nu arată mai roz nici la capitolul balanțe externe. Deficitul de cont curent nu scade așa cum se spera: va rămâne la 7% din PIB în acest an, peste estimarea de 6,8% din primăvară.

Nici 2027 nu aduce o gură de aer, deficitul fiind proiectat la 6,7% din PIB, față de ținta inițială de 6,2%.

Și prețurile ne vor da bătăi de cap.

FMI se așteaptă la o inflație medie anuală de 8,2% anul acesta, urmând o temperare la 4,1% în 2027. În aprilie, fondul era mult mai optimist, mizând pe 7,8% pentru 2026 și 3,9% pentru anul următor.

Nici piața muncii nu scapă de turbulențe.

Șomajul va urca la 6,5% în 2026, de la 6,1% anul trecut, pentru a coborî ușor la 5,9% în 2027. Prognozele anterioare arătau o scădere constantă spre 6% chiar din acest an.

Aceste date au fost prezentate cu ocazia Reuniunilor Anuale de Toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate săptămâna aceasta la Bangkok, în Thailanda.

Ce se întâmplă în economia globală?

La nivel global, în schimb, FMI a operat o mică corecție în plus pentru creșterea economică din 2026, urcând-o la 3,1% (cu 0,1 puncte procentuale peste datele din iulie), după un avans de 3,5% în 2025. Pentru 2027, ritmul estimat rămâne la 3,4%.

Această ușoară revizuire în sus vine pe fondul rezilienței economiilor avansate din Asia, impulsionate de boom-ul inteligenței artificiale.

Statele Unite mizează pe un avans de 2,3%, în timp ce Taiwanul se pregătește pentru un salt spectaculos de 10,7%, iar Coreea de Sud pentru o creștere de 3,3%.

În schimb, economiile emergente resimt din plin scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu. Subvențiile acordate pentru a atenua șocurile prețurilor golesc vistieriile statelor, lăsând vulnerabile țările care importă multă energie, dar nu au o economie digitalizată.

Silvana Tenreyro, economistul-șef al FMI, avertizează că, deși economia mondială a dat dovadă de reziliență, riscurile de încetinire rămân extrem de serioase.

De altfel, Banca Mondială a confirmat săptămâna trecută aceeași scădere de 0,5% pentru economia românească, punând-o pe seama măsurilor de consolidare fiscală și a costului ridicat al energiei. Instituția anticipează totuși o revenire treptată a veniturilor și o temperare a inflației, ceea ce ar putea urca din nou creșterea la circa 1,9% în perioada 2027–2028.