Peste 60 de miliarde de euro în joc pentru România în bugetul UE 2028-2034. Gândul pune la aceeași masă actorii care
Printre initiativele sale se numără susținerea pentru industria auto
Peste 60 de miliarde de euro în joc pentru România în bugetul UE 2028-2034. Gândul pune la aceleași masa factorii cheie pentru direcționarea banilor europeni la conferința Euro Industry Summit 2026
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuÎntr-un context marcat de tensiuni privind competitivitatea industrială, securitatea energetică și viitorul investițiilor, România începe să-și structureze poziția în fața următoarei repartizări a fondurilor europene. Astfel, Gândul organizează a treia sa conferință internațională sub tema „EURO INDUSTRY SUMMIT 2026 – Rolul țărilor din CEE și al României în strategia industrială a UE”, programată pentru marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria.
Evenimentul reunește miniștri, reprezentanți ai autorităților de reglementare și lideri din mediul de afaceri, toți implicați într-un dialog esențial pentru formarea viitoarei direcții strategice a României în cadrul noului cadru financiar european. În spatele acestei inițiative stă o anvelopă masivă: Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, care urmează să fie discutat și aprobat în cadrul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual (CFM).
Aceasta sumă, încă supusă validării finale de către liderii națiunilor membre ale UE, include resurse destinate politicii de coeziune, Politica Agricolă Comună, Fondului Social pentru Climă, pescuitului și afacerilor interne. Totuși, nu toate fondurile sunt blocate – valoarea exactă a alocării pentru fiecare țară depinde de dinamica negocierilor dintre statele membre.
În acest peisaj complex, conferința Euro Industry Summit 2026 servește ca un forum strategic unde se pot discuta prioritățile naționale în accesarea acestor resurse.
Nu este vorba doar de cantitatea banilor, ci mai ales de modul în care aceștia vor fi direcționați spre dezvoltarea infrastructurii, creșterea competitivității companiilor și reducerea disparităților regionale.
La conducerea acestui proces strategic se află Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care are două roluri critice: coordonarea Planului de Parteneriat Național și Regional (PPNR) – un instrument esențial pentru definiirea priorităților de reformă și investiție – și primul pas în discuțiile cu Comisia Europeană privind bugetul UE 2028-2034.
În deschiderea conferinței, Mihai Ghigiu, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, va prezenta perspectivele acestui minister în fața provocărilor viitoare. În declarația sa parlamentară de pe 20 octombrie, Ghigiu a subliniat trei obiective principale: încheierea procesului PNRR, accelerarea programelor europene în curs și pregătirea terenului pentru noile valori de finanțare.
El a remarcat că semnarea unui contract nu garantează automat reușita unui proiect, iar impactul real al banilor europeni se măsoară prin finalizarea efectivă a investițiilor și beneficiile concret pentru cetățeni.
„Coordonarea elaborării planului de parteneriat național și regional se face în colaborare strânsă cu Ministerul Finanțelor, ministerele de linii, autoritățile locale, precum și cu partenerii sociali și societatea civilă”, a declarat Ghigiu. El a solicitat alocări stabile și predictibile, o componentă regională puternică și condiții care să permită utilizarea continuă a fondurilor europene, în special pentru proiecte de mari dimensiuni.
Totodată, Ghigiu a afirmat că politica de coeziune va rămâne principalul mijloc de reducere a diferențelor dintre regiuni, în timp ce eforturile paralele se vor concentra pe îmbunătățirea competitivității economice naționale. Pentru a accesa aceste fonduri, România trebuie să pregătească din timp portofolii de proiecte bine structurate, complete cu studii tehnice, coste estimate, planificări realiste și atribuiri clare de responsabilitate.
În paralel, evaluarea efectivă a investițiilor trebuie să ia în considerare nu doar procentul de absorbție a fondurilor, ci și alte indicatori cheie precum infrastructura finalizată, capitalul privat atras, locurile de muncă create, calitatea serviciilor publice și progresul în egalarea decalajelor regionale.
Un alt domeniu crucial pentru viitorul economic al țării este energia. În sesiunea dedicată acestui subiect, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, va discuta împreună cu Cristian Bușoi, fost secretar de stat și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, despre modul în care costurile energiei, siguranța aprovizionării, modernizarea rețelelor și inovațiile tehnologice pot sprijini industria românească să devină mai rezistentă și competitivă.
Discuția se axează pe principalele direcții ale strategiei naționale de reziliență: investițiile în energie, infrastructura critică și conectivitatea. Pentru a profita la maximum de noile oportunități oferite de bugetul UE, România trebuie să alinie proiectele sale naționale cu instrumentele europene disponibile, inclusiv cele dedicate tranziției energetice și industriale.
Reprezentanții firmelor energetice majore din țară, printre care Electrica
Reprezentanții firmelor energetice majore din țară, printre care Electrica, PPC, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Elektra Invest, Electromontaj, Waldevar și ALRO Slatina, sunt așteptați la masa discuției pentru a oferi perspective practice despre provocările și oportunitățile din acest sector.
Peplanul digital, Daniel Zamfir, ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, va aborda teme legate de reindustrializare și transformare digitală. În primul rând, el va face referire la scăderea producției industriale cu 3,7% în primele opt luni ale anului, precum și la un deficit comercial de 22,4 miliarde de euro în aceeași perioadă.
Aceste date evidențiază presiunea asupra economiei și necesitatea unei restructurări rapide.
Printre initiativele sale se numără susținerea pentru industria auto, mobilității, cercetare-dezvoltare, tehnologii înalte și materii prime critice.
În cadrul sesiunii de digitalizare, Zamfir va coopera cu Valeriu Ștefan Zgonea, președintele ANCOM și fostul președinte al Camerei Deputaților, precum și cu Stelian Cristea, adjunct al directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Digitalizarea reprezintă o componentă fundamentală a economiei moderne. Modernizarea tehnologică, extinderea acoperirii internetice, protejarea datelor și integrarea tehnologiilor emergente sunt eseniale pentru creșterea competitivității firmelor și pentru accesul lor pe piețele globale cu valoare adăugată.
Tot în programul conferinței se află o sesiune interactivă în care autoritățile publice vor discuta cu companii majore precum Philip Morris și Banca Transilvania, precum și cu instituții precum Alive Capital, pentru a explora moduri eficiente de a direcționa banii europeni spre inițiative locale cu impact real.
Infrastructura fizică este, de asemenea, o piatră de temelie a viitoarei creșteri economice. În perioada 2028–2034, investițiile în transporturi, sănătate și alte rețele esențiale vor sprijini mobilitatea forței de muncă, vor îmbunătăți conectivitatea între regiuni și vor permite companiilor să opereze eficient în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare.
Sesiunea dedicată finanțării proiectelor de infrastructură va fi conduasă de Ciprian Șerban, deputat și fost ministru al Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, fost secretar de stat la Transporturi, Gabriel Budescu, director general al CNIR, și Cristian Andrei, director la CNAIR. Vor fi prezenți, de asemenea, reprezentanți ai firmelor din domeniul construcțiilor precum Avimi, Anioest, Proger Global Network, Construcții Erbașu, Concelex și Tecnic.
Încheind, agricultura și protecția mediului rămân două domenii esențiale în formula dezvoltării regionale.
Politica Agricolă Comună și programele de dezvoltare rurală vor continua să ofere sprijin semnificativ pentru modernizarea fermelor, accesul la apă, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea valorii adăugate prin procesare.
Totodată, tranziția către o economie mai curată și mai sustenabilă necesită investiții semnificative în tehnologii prietenoase mediului, gestionarea resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice. Aceste direcții vor fi centrale în discuțiile privind alocarea fondurilor europene viitoare.
Conferința Euro Industry Summit 2026 reprezintă un moment decisiv pentru România. Prin dialogul dintre factorii de decizie și cei de execuție, se poate construi o strategie coerentă și eficientă pentru a valorifica potențialitatea oferit de noul buget al UE.
Acest eveniment nu este doar o discuție teoretică, ci un pas practic spre o economie mai puternică, mai inovatoare și mai echitabilă.
Sursă: Gândul
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…