Economie 7 min citire

Pirateria somaleză revine în forță: nave capturate și răscumpărare cerute

De Raluca Petrescu

Pirateria somaleză revine în forță: nave capturate și răscumpărare cerute

Cum se descurcă companiile mici cu bugete limitate?

Revenirea pirateriei în Marea Roșie: nave secrete, ostatici și prețuri la cerințe

După o perioadă de liniște care a durat aproape zece ani, în care atacurile asupra traficului maritim au fost reduse la un nivel minim, o nouă vală de violență marină a reînscenat scena în 2026. Conform unei anchete detaliate publicate de CNN, această reapariție este alimentată de o combinație de factori: conflictul în curs în Iran, o restructurare a prezenței navale internaționale și o criză economică profundă în Somalia.

Transportul maritim regional devine tot mai periculos, cu repercusiuni directe asupra lanțului de aprovizionare global și asupra costurilor pentru consumatori.

Contextul regional și golul de securitate

Pirateria somaleză, pe care mulți analiști o considerau aproape eradicată, înregistrează o revenire îngrijorătoare.

În Golful Aden și în partea de vest a Oceanului Indian, incidentele au crescut în intensitate. Grupurile de pirați exploatează haosul regional pentru a captura petroliere și alte ambarcațiuni, exigând sume uriașe ca răscumpărare.

O analiză difuzată de CNN pe 29 octombrie identifică suprapunerea mai multor crize ca cauză principală.

Războiul din Iran a refolosit prioritatea militară a Statelor Unite și a aliaților, perturbând rutele de comerț și împingând în sus prețurile combustibililor. Simultan, Somalia se confruntă cu secetă, inflație și o prăbușire economică, condiții care facilitează recrutarea în rețelele de piraterie.

Redistribuirea resurselor militare constituie un motiv central al acestei escaladări.

Pe fundalul conflictului iranian și al amenințărilor houthi asupra navigației din Marea Roșie și Golful Aden, Washington și partenerii săi au concentrat o parte importantă a flotei în Golful Persic și în strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Această concentrare a diminuat presiunea asupra apelor din apropierea Somaliei, oferind piraților un spațiu de manevră mai larg.

În trecut, patrularea coordonată de NATO, Uniunea Europeană și SUA a fost decisivă pentru limitarea atacurilor. Acum, atenția este orientată spre Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor din misiunea navală europeană Operation Atalanta, incidentele de piraterie – abordări armate, jafuri, capturări – au atins cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 15 ani.

La un moment dat în vara acestui an, șase nave se aflau simultan în mâna piraților, cu aproximativ 90 de membri ai echipajelor ținuți ca ostatici.

Modificarea rutelor comerciale și impactul economic

Atacurile houthi au forțat numeroase companii maritime să își regândească traseele. Unele nave aleg să ocolească întregul continent african prin Capul Bunei Speranțe pentru a evita zonele periculoase. Această alternativă implică săptămâni suplimentare de navigație și costuri care pot ajunge la milioane de dolari.

Companiile mai mici, cu bugete limitate, nu își permit întotdeauna astfel de devieri. Multe continuă să traverseze strâmtoarea Bab el-Mandeb sau navighează mai aproape de coastele Somaliei, încercând să evite atacurile din apropierea Yemenului.

În acest fel, ajung în zone în care riscul de piraterie este ridicat.

Creșterea prețurilor petrolului, care au depășit în ultimele luni pragul de 100 de dolari pe baril, face ca petrolierele să fie ținte deosebit de profitabile. O singură capturare poate aduce grupărilor criminale câteva milioane de dolari, iar succesul acestor operațiuni încurajează și alți pirați să se angajeze.

În plus, costurile asigurărilor maritime au crescut, iar cheltuielile suplimentare sunt transferate, în cele din urmă, către companiile de transport și către consumatori.

Criza economică somaleză și profila piraților

Dincolo de oportunitățile create de război, revenirea pirateriei are și o componentă economică și socială importantă.

Șapte milioane de dolari: cât a cerut pirateria inițial?

Somalia este afectată de secetă, insecuritate alimentară și creșterea accelerată a prețurilor la combustibili și produse de bază. Țara importă aproximativ 90% din bunurile esențiale de care are nevoie, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la perturbarea comerțului internațional.

Războiul a scumpit transportul și energia, iar dificultățile comerciale cu statele din Golf au afectat inclusiv exporturile somaleze, Arabia Saudită fiind unul dintre principalii parteneri comerciali. Matthew Reisener, consilier principal pentru securitate națională la Center for Maritime Strategy, atrage atenția că revenirea pirateriei nu este determinată doar de oportunitatea de a captura nave, ci și de disperarea economică a populației.

Articolul CNN descrie inclusiv condițiile în care au acționat pirații care au capturat petrolierul Honour 25. Potrivit mărturiilor membrilor echipajului, aceștia erau extrem de slăbiți și înfometați, au consumat proviziile marinarilor și au furat haine și lenjerie de pat.

Ulterior, gruparea a primit în mod regulat alimente și alte bunuri de la persoane din exterior, ceea ce a ridicat suspiciuni privind existența unor finanțatori.

Cazul Honour 25: cinci luni de captivitate și un final sângeros

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate în investigația CNN este capturarea petrolierului Honour 25, care transporta 2.700 de tone de motorină din Oman către capitala Somaliei, Mogadishu. Nava a fost atacată în Golful Aden pe 21 aprilie 2026. În doar câteva minute, aproximativ 12 pirați înarmați au urcat la bord și au preluat controlul.

Cei 17 membri ai echipajului au fost duși pe puntea de comandă, unde majoritatea au rămas captivi timp de peste cinci luni.

Condițiile de securitate ale navei erau precare.

Potrivit supraviețuitorilor, petrolierul avea probleme tehnice la motor și generatoare și nu dispunea de paznici înarmați, sârmă ghimpată sau alte măsuri standard de protecție împotriva atacurilor.

Pirații au cerut inițial o răscumpărare de șapte milioane de dolari. În urma negocierilor cu compania care administra nava, suma a fost redusă la un milion de dolari. În tot acest timp, membrii echipajului au avut un contact tot mai limitat cu familiile lor, iar din iulie apelurile telefonice au fost întrerupte complet.

Familiile marinarilor au organizat proteste în Karachi, Melbourne și Londra, încercând să atragă atenția asupra situației ostaticilor și să determine autoritățile să intervină. Eliberarea navei s-a transformat însă într-o tragedie. La sfârșitul lunii septembrie, după ce forțele maritime din regiunea Puntland au lansat o operațiune de intervenție, la bordul petrolierului a izbucnit un schimb violent de focuri.

Pirații au folosit membrii echipajului drept scut uman, iar confruntarea dintre aceștia și forțele de intervenție a degenerat inclusiv într-un schimb de focuri între membrii grupării criminale. Cinci marinari au fost uciși, iar alții au fost răniți. Printre supraviețuitori s-a numărat inginerul-șef Yasir Khan, împușcat în picior. După retragerea piraților, polițiștii maritimi au urcat la bord și au transportat nava avariată către un port din apropiere, unde răniții au primit îngrijiri medicale.

Extinderea amenințării: MT Eureka și Sibu 1

Cazul Honour 25 nu este singular. Un alt petrolier, MT Eureka, a fost capturat de pirați somalezi pe 22 aprilie, în apropierea unui terminal petrolier de pe coasta Yemenului, la aproximativ 200 de mile de Somalia.

Acest incident este relevant deoarece demonstrează că grupările de pirați își extind aria de operare dincolo de apele tradiționale din apropierea Somaliei, profitând de vulnerabilitățile create de instabilitatea regională.

Un alt caz important este cel al petrolierului Sibu 1, capturat în apropierea Yemenului la 20 august, cu 20 de membri ai echipajului la bord. Pe 25 septembrie, forțele maritime din Puntland au intervenit pentru eliberarea navei. În urma operațiunii, un pirat a fost ucis, cinci au fost răniți, iar alți 41 au fost capturați. Toți membrii echipajului au fost eliberați.

Aceste incidente indică o schimbare de amploare a fenomenului: pirateria nu mai reprezintă doar o amenințare locală, limitată la coasta Somaliei, ci afectează un spațiu maritim mult mai larg, inclusiv rutele comerciale din apropierea Yemenului.

O istorie de decenii și costuri globale

Pirateria somaleză nu este un fenomen nou. Aceasta a început să se dezvolte la începutul anilor 1990, după prăbușirea statului somalez, când grupuri locale au format inițial miliții pentru a proteja apele teritoriale împotriva pescuitului ilegal și a deversărilor de deșeuri.

Treptat, aceste grupări au trecut la capturarea navelor comerciale și solicitarea de răscumpărări.

Între 2005 și 2012, pirații somalezi au atacat aproximativ 1.000 de nave și au obținut peste 400 de milioane de dolari din răscumpărări, potrivit estimărilor prezentate de Matthew Reisener. În 2011 au fost raportate 237 de incidente de piraterie. Fenomenul a generat pierderi economice considerabile pentru economia mondială.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Știri pe surse

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.